Linkuri accesibilitate

În aşteptarea vizitei cancelarului german Angela Merkel la Chişinău şi chestiunea federalizării.


Natalia Uzun redactorul şef de la ziarul „Moldavskie Vedomosti” crede că federalizarea Republicii Moldova este una din căile de soluţionare a conflictului transnistrean, dar nu singura posibilă:

„Acest subiect despre federalizarea Republicii Moldova este demult discutat şi la masa de negocieri în formatul 5+2. Însă cum a remarcat şi un reprezentant al SUA din formatul 5+2 există cîteva modele de federalizare: modelul elveţian, american, rusesc. În acest sens trebuie de luat în calcul şi de discutat toate nuanţele şi momentele unui model federativ. Însă la etapa actuală nu cred că federalizarea este unica soluţie posibilă de reglementare a conflictului transnistrean.”

Deşi reglementarea conflictului transnistrean va fi unul din subiectele pe care primul ministru Vlad Filat îşi propune să-l discute cu cancelarul german Angela Merkel, Natalia Uzun crede că modelul federativ nu va fi discutat de cei doi oficiali:

„Vizita doamnei Merkel a fost planificată din timp. Germania este una din ţările care face lobby pentru Republica Moldova în procesul de eurointegrare. Şi eu cred că scopul vizitei cancelarului german este de a vedea în ce măsură Moldova reuşeşte să realizeze responsabilităţile pe care şi le-a asumat în faţa partenerilor europeni. Aşa că nu cred că la finele celui de-al doilea mandat de cancelar Angela Merkel se va preocupa de o problemă atât de sensibilă ca federalizarea Republicii Moldova, riscându-şi imaginea.”

L-am întreba şi pe directorul agenţiei de ştiri Info-Prim Neo Valeriu Vasilică de ce în ultimul timp s-au intensificat discuţiile despre o posibilă federalizare a Republicii Moldova:

„În mod formal cred că este vorba de aspectul internaţional al conflictului, inclusiv, pentru că se pare că vine doamna Merkel şi politicienii, analiştii încearcă să vadă de ce vine. De regulă, vizite de rangul ăsta nu se fac întîmplător. Şi pentru că noi avem problema de rang internaţional - conflictul transnistrean, lumea vrea să creadă că se va discuta, se vor lua nişte decizii, se va face lumină în această problemă. Pentru că Germania, pe de o parte, se împacă bine cu Republica Moldova, dar pe de altă parte, şi cu Federaţia Rusă. Toate aceste explicaţii sunt explicate anume în felul acesta, cred că de atîta pentru că vine doamna Merkel. Şi poate de aceea că pe segmentul transnistrean de foarte, foarte mulţi ani nu avem nici o lumină. Ce se poate întîmpla? Nu se poate întîmpla nimic în Republica Moldova în jurul conflictului transnistrean nici măcar federalizare, dacă Republica Moldova, partea ei dreaptă, cu Chişinăul în frunte, şi cu Guvernul de la Chişinău nu se va arată ca un actor politic atractiv pentru partea stîngă a Nistrului.”

Cît despre crizele politice care au loc în Ucraina şi România, editorialistul de la trustul de presă Jurnal Petru Bogatu notează că ele nu vor afecta semnificativ relaţiile bilaterale cu Republica Moldova:

„Atîta timp cît actualele guvernări de la Bucureşti şi de la Kiev stau neclintite, dar mie mi se pare că ele deocamdată stau neclintite, sper că nu putem vorbi despre pericolul afectării acestor relaţii. Desigur că ritmul lor s-ar putea încetini, unele proiecte ar putea fi amînate. Întotdeauna cînd o ţară este concentrată excesiv asupra unor probleme interne, problemele de ordin extern ar putea să fie trecute cu vederea un timp. Acest lucru nu este exclus. Dar în principiu repet nu cred că sunt motive de îngrijorare mai cu seamă că în ceea ce priveşte atitudinea clasei politice de la Bucureşti faţă de Republica Moldova este aceeaşi şi în stînga, şi în dreapta eşichierului politic. Lucru confirmat de altfel şi de premierul Vlad Filat care a spus că are relaţii bune şi cu preşedintele Băsescu şi cu premierul Ponta.”, notează editorialistul Petru Bogatu.
XS
SM
MD
LG