Linkuri accesibilitate

Statul de drept şi instituțiile democratice


O comparație între America şi România.

La încheierea Convenției Constituționale, din 1787, întrebat ce au pus la cale părinții fondatori ai Americii, Benjamin Franklin a raspuns “O republica, daca veti putea sa o mentineti”. Formula se aplica si anevoiosului parcurs al democratiei din Romania, aflat acum intr-un moment de rascruce.

Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gittenstein s-a referit recent la imprejurari cind, in Statele Unite s-a incercat, prin mecanisme parlamentare, inlocuirea presedintelui tarii.

Incercarile nu au reusit pentru ca e de presupus sa fie foarte greu sa obtii asa ceva, sa pui in revers un vot popular. Si chiar daca ar fi reusit, ar fi luat mult timp. Faptul ca in Romania, un astfel de proces poate sa se deruleze cit ai bate din palme, pina sa se dezmeticeasca populatia demonstreaza importante vicii de sistem, pe linga disponibilitatea politicienilor de a calca totul in picioare, atunci cind in lupta ii mina fie pofta de putere, fie teama de puscarie, fie ambele.

In cartea „Reset”, care incearca o paralela intre evolutiile din ultimii 100 de ani ale Turciei si Iranului, țări pornite ambele dupa primul razboi mondial in directia modernizarii, Stephen Kinzer arata ca diferenta de rezultat, pe care o vedem acum, se datoreaza faptului ca, spre deosebire de liderul Iranului, Mohammad Reza, in Turcia, parintele fondator, Ataturk a stiut sa lase in urma institutii solide, care i-au supravietuit.

Ori tocmai aceasta temelie este compromisa in aceste zile, in România. Consecintele pot fi nefaste. Rar iti este dat sa vezi un regim, intr-o democratie, care-si da arama pe fata chiar inainte de a se instala bine la putere. Asta dupa un alt regim, care a compromis ideile, in numele carora a fost ales. In America, analisti spun ca una dintre cele mai mari mize ale alegerilor prezidentiale, care se apropie aici este componenta Tribunalului Suprem.

Daca Romney cistiga, de exemplu, noile numiri de judecatori vor fi din rindurile conservatorilor si vor exista consecinte in societate. La fel si cu Obama. Dar daca asa se intimpla, nimanui nu-i trece prin cap sa ia dreptul Tribunalului de a se pronunta, acolo unde are dreptul sa o faca doar pentru ca este dezechilibrat politic. Asta pentru ca institutia Tribunalului e mai importanta decit o decizie sau alta.

Vă amintiți de Al Gore? Si-acum unii dintre sustinatorii sai cred ca el, şi nu Bush, a cistigat scrutinul din 2.000. Dar cind Tribunalul Suprem, dominat de conservatori a decis sa opreasca numaratoarea voturilor, Al Gore s-a retras. De ce? Pentru ca daca nu ar fi facut-o o institutie fundamentala, care participa la echilibrul puterilor ar fi fost discreditata si tara destabilizata.

Daca Tribunalul Suprem dezechilibreaza ceva azi, in Statele Unite, alegatorii vor reechilibra miine, optind pentru un presedinte care, la termenul pensionarii unui judecator, si nu inainte, va decide cu cine sa-l inlocuiasca. Democratia nu repara instantaneu. Cind ajunge sa „repare” instantaneu, negind instituții si bulversind sisteme nu mai este democratie. Asta indiferent cit de nociv este ceea ce vrei sa inlocuiesti.
Si in Romania a fost si mai este in multe privinte, nociv. Te-ai astepta ca un jurist si un istoric sa inteleaga toate astea. Inca nu e tirziu sa actioneze ca si cum inteleg.
XS
SM
MD
LG