Linkuri accesibilitate

Eugen Revenco: O guvernare responsabilă nu construieşte relaţiile cu un partid politic, ci cu o ţară.

Ce efecte, fie şi prin ricoşeu, poate suporta Republica Moldova, clasa politică dar şi fiecare cetăţean în parte, din cauza crizelor politice spumoase de la Bucureşti şi Kiev? Vom discuta în această dimineaţă cu analistul Eugen Revenco, director de programe la Asociaţia de Politică Externă.

Europa Liberă: Dle Revenco, când într-o capitală ca Bucureşti se întâmplă cutremure politice, liderii politici de la Chişinău, dar şi cea mai mare parte a cetăţenilor RM sunt nevoişi să depăşească statutul de doar telespectatori… Din punctul Dvs. de vedere, ce se poate întâmpla în situaţia în care guvernul de la Chişinău a exersat diverse forme de colaborare, apropiere, proiecte cu o guvernare demontată însă acum şi va trebui comunice cu o alta?

Eugen Revenco

Eugen Revenco

Eugen Revenco: Aş spune în primul rând că pentru politica externă a României Moldova oricum rămâne o prioritate. Din această perspectivă, indiferent de schimbarea de guvern, noi vom fi sus pe agendă şi vom avea o abordare constantă. Într-al doilea rând, trebuie să ne amintim că actualul guvern al Republicii Moldova deja a avut colaborare cu mai multe guverne în România şi această colaborare este ascendentă. Nu putem spune că schimbarea unei guvernări, schimbarea vreunui ministru cumva a influenţat cadenţa în relaţia bilaterală. Ba mai mult, aş remarca poate că în ultimii 20 de ani, sau primii 20 de ani mai bine spus ai Republicii Moldova, relaţiile cu Bucureştiul au oscilat poate nu atât datorită schimbărilor de la Bucureşti, care au
Astăzi la Chişinău avem o guvernare mult mai înţeleaptă, care nu face o istorie întreagă din schimbarea puterii de la Bucureşti...


fost mult mai frecvente, dar poate datorită calităţii guvernării la Chişinău. Fără a pune de o parte şi tensiunile care erau susţinute sau generate de Bucureşti. Se pare că astăzi la Chişinău avem o guvernare care este mult mai înţeleaptă decât predecesorii din ultimii 10 ani şi care nu face o istorie întreagă din schimbarea puterii de la Bucureşti.

Europa Liberă: Pe de altă parte, este binecunoscut faptul că nu există comunitate omenească în lume care să fi simpatizat cu preşedintele Băsescu şi să-l fi votat pe dl Băsescu ca cea din Republica Moldova. Din acest punct de vedere, o bună parte din cetăţenii Republicii Moldova par a fi ca şi cum implicaţi, cu sau fără voia lor, într-un fel de joc sau concert politic de la Bucureşti.

Eugen Revenco: Da, cetăţenii români care locuiesc în Republica Moldova şi au cetăţenie moldovenească concomitent sunt participanţi ai acestor procese politice, prin dreptul lor de a alege. Vor fi chemaţi la urne, vor alege. Au şi reprezentanţii lor în Senat, în legislativ… se va vedea, dar în acest moment nu văd cum ar trebui să sufere locuitorii Republicii Moldova de pe urma schimbărilor de la Bucureşti. Pentru că s-au schimbat preşedinţi, s-au schimbat legislative, s-au schimbat mult mai multe guverne în România, iar interesul şi susţinerea faţă de Republica Moldova a rămas constant. Ba mai mult, eu
În acest moment nu văd cum ar trebui să sufere locuitorii Republicii Moldova de pe urma schimbărilor de la Bucureşti...


aş vrea să subliniez că în ultimii ani totuşi asistăm la lansarea unor proiecte importante, care pot să canalizeze relaţia bilaterală. Haideţi să ne amintim despre conectarea la reţelele energetice europene în primul rând, care este un proiect demarat şi oricum va trebui dus până la bun sfârşit. Noi avem în sfârşit cu România comisia bilaterală pentru integrare europeană. Indiferent de schimbarea guvernării la Bucureşti, grupul de prieteni ai Chişinăului în UE va rămâne în continuare şi România va fi parte, ba mai mult va dori să fie unul din liderii acestui grup, aşa cum a fost iniţial.

Europa Liberă: Înainte de a reveni la proiecte şi a vorbi despre modul cum se va proiecta această criză asupra acestor proiecte bilaterale, aş vrea totuşi să insist: credeţi că atitudinea noii guvernări faţă de Republica Moldova şi cetăţenii ei nu va suferi nici un fel de modificări, chiar dacă din punct de vedere al intereselor de partid alegătorii cu cetăţenie română din Republica Moldova sunt mai degrabă adversarii domnului Ponta şi partenerilor săi de la guvernare?

Eugen Revenco: Mie îmi vine greu să afirm că cetăţenii din Republica Moldova ar fi sau nu adversarii domnului Ponta, PSD-ului…

Europa Liberă: Sub aspect politic bineînţeles. Fiecare e cu simpatiile lui de partid...

Eugen Revenco: Păi da. Simpatii sunt multe. Dar noi nu ştim care sunt simpatiile cetăţenilor mulţi care au apărut după ultimele alegeri prezidenţiale în România. Pentru că procesul de acordare a cetăţeniei s-a înteţit, iar noi nu ştim câţi din ei au mai rămas în Republica Moldova şi câţi sunt plecaţi. Deci, există un număr de necunoscute. Trebuie să recunoaştem că simplificarea acordării cetăţeniilor a fost un factor care a prins bine la moldoveni şi a adus şi un scor politic domnului Băsescu.

Europa Liberă: Unii, mulţi chiar se întreabă dacă, odată cu schimbarea în forma în care se întâmplă a puterii ar putea complica procesul de redobândire a cetăţeniei române (la urma urmei de ce USL ar trebui să-i înmulţească pe cei care oricum votează cu adversarii tăi?)

Eugen Revenco: Cetăţenii nu-i alegi după preferinţele lor politice. Şi lucrul acesta e valabil pentru orice guvernare, dacă este responsabilă. Apoi vreau să vă amintesc că procesul de acordare a cetăţeniilor în România se bazează pe o legislaţie care are aproape 20 de ani şi în tot acest timp tendinţa a fost de simplificare a procedurilor. Bine, au fost perioade când era şi mai simplu. Dar cel puţin ultima perioadă este o tendinţă de simplificare a procedurilor, regulile sunt aplicabile individual faţă de fiecare solicitant şi
Nu m-aş aştepta la o schimbare bruscă sau la o înrăutăţire a condiţiilor de obţinere a cetăţeniei pentru locuitorii din Republica Moldova...


din această perspectivă nu trezeşte nici un fel de dubiu, dificultate, nici în discuţiile cu europenii, nici în oricare alt aspect. Eu nu m-aş aştepta la o schimbare bruscă, radicală, gravă, sau la o înrăutăţire a condiţiilor de obţinere a cetăţeniei pentru locuitorii din Republica Moldova. Mai mult, vreau să vă spun că acest proceduri nu sunt doar pentru locuitorii din Republica Moldova. Această este o politică generală a României faţă de românii de pretutindeni, inclusiv din Republica Moldova.

Europa Liberă: Revenind la proiectele dintre care vorbeam un pic mai înainte. Sunt proiecte, unele, începute prin mai multă inspiraţie politică a unei guvernări şi, de obicei, odată cu schimbarea sau înlocuirea acestei guvernări se încetinesc ritmurile de colaborate, apar fel de fel de suspiciuni… Dvs. susţineţi că nu e cazul relaţiilor Chişinău-Bucureşti, nu?

Eugen Revenco: Eu susţin că o guvernare responsabilă nu construieşte relaţiile cu un partid politic, ci cu o ţară, cu toate instituţiile şi atribuţiile sale. Din această perspectivă
O guvernare responsabilă nu construieşte relaţiile cu un partid politic, ci cu o ţară...


dacă ne uităm cum acţionează guvernul de la Chişinău, cât de repede intră în contact cu oricare nou guvern care vine la Bucureşti, şi de altfel o abordare asemănătoare am avut-o şi cu Ucraina, ce mi se pare absolut firesc. Nu-ţi alegi partenerul în funcţie de culoarea politică, pentru că nu decizi tu soarta politică în interiorul acelei ţari. De aceea eu nu mi-aş pune mari probleme de la schimbarea guvernării în România.

Europa Liberă: O întrebare pe care vrem să vă o adresăm se referă la Ucraina, despre care tocmai spuneaţi. Scandalul limbilor… Iată că o problemă, care scindează societatea moldovenească, se regăseşte şi în context ucrainean. Ce ar trebui, dacă ar trebui sau dacă ar putea să facă autorităţile statului, la vârf?

Eugen Revenco: Eu cred că ar trebui să studieze cât mai atent nu doar contextul politic, dar situaţia în Ucraina legată de limbi. Pentru că vedem că este şi un desant, un lobby în Parlamentul moldovenesc care nu apără interesele cetăţenilor, dar sunt mai mult exponenţii intereselor unei ţări terţe în parlament şi este un fapt regretabil. Dar, indiferent de aceasta, în lista angajamentelor Republicii Moldova, ca şi a Ucrainei, faţă de Consiliul Europei este Convenţia pentru protecţia limbilor minoritare şi regionale, Carta europeană a limbilor regionale. Şi în acest context, pregătind o eventuală ratificare, care va fi sau nu va fi, este foarte important ca guvernul de la Chişinău să studieze cât mai minuţios experienţa acumulată deja de Ucraina, pentru această experienţă se înscrie în contextul pregătirea de această ratificare, şi să-şi pregătească cauza pentru discuţii cu Consiliul Europei, pe de o parte, dar şi pentru a modela eventuale consecinţe în Republica Moldova.

Europa Liberă: L-am auzit pe un deputat în parlamentul ucrainean care reprezintă minorităţile etnice lăudând această lege care se discută acum în Ucraina şi zicând că tocmai ar fi europeneşte să se procedeze în acest fel, pentru că minorităţile obţin dreptul de a utiliza limba lor…

Eugen Revenco: Dacă minorităţile obţin drepturi suplimentare, echilibrate şi ponderate, pentru folosirea limbii proprii este una. Atunci când o limbă minoritară de
Este cu totul altceva când o limbă minoritară de facto încearcă să substituie limba majoritară...


facto încearcă să substituie limba majoritară este un alt caz. Ceea ce se întâmplă, că un reprezentant al unei minorităţi ridică o singură limbă minoritară ca fiind comună pentru toată lumea, mie mi se pare că anume asta este o ştirbire, o încălcare a drepturilor minorităţilor. Pentru că luăm situaţia în Republica Moldova: faptul că găgăuzii sau ucrainenii vor fi puşi să studieze în limba rusă este un element care nicidecum nu le încurajează dezvoltarea lor etnică şi dezvoltarea limbii. Este o asimilare într-un spaţiu lingvistic rusesc, şi nu este deloc o integrare în spaţiul lingvistic naţional.

Europa Liberă: Faptul că limba română apare sub două denumiri în Ucraina: cu o denumire pentru Odesa şi alta pentru Cernăuţi, de exemplu, ar trebui să deranjeze autorităţile Republicii Moldova sau să le trezească vreo reacţie oarecare?

Eugen Revenco: Dacă ar avea o politică referitor la conaţionalii din exteriorul spaţiului geografic, atunci autorităţile din Republica Moldova ar trebui să aibă anumite îngrijorări. Dar pentru a formula aceste îngrijorări, cred că ar trebui cel puţin din punct de vedere legal sau politic clarificată situaţia în interiorul Republicii Moldova. Atunci când sunt atâtea contradicţii referitor la denumirea limbii şi împărţirea societăţii în românofoni, „moldavofoni” etc. este o situaţie care slăbeşte mult din capacităţile de acţiune ale guvernului în exterior.
XS
SM
MD
LG