Linkuri accesibilitate

Ce statut ar trebui să aibă limba rusă în ţările post-sovietice?


Dezbateri violente în parlamentul Ucrainei privind legislaţia lingvistică.

Dezbateri violente în parlamentul Ucrainei privind legislaţia lingvistică.

Interviu cu deputatul în Rada supremă de la Kiev Ion Popescu.

Bătaie la Kiev, în Parlament şi în stradă. Mărul discordiei - legea privind funcţionarea limbilor în stat, care consolidează statutul limbii ruse şi al altor limbi minoritare, inclusiv româna. Legea a stârnit reacţii dure în R.Moldova şi Romania. Asta pentru ca în document moldoveneasca şi româna figurează ca limbi diferite. Europa Liberă l-a întrebat pe Ion Popescu, preşedintele Uniunii inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina” şi deputat în Rada Supremă de la Kiev ce statut ar trebui să aibă limba rusă în fostele state sovietice?

Ion Popescu

Ion Popescu

Ion Popescu: Nu vorbim de limba rusă. Noi vorbim de toate limbile. Fiindcă acolo-i scris clar: îs date limbile tuturor minorităţilor care au un număr destul de important şi aceştia-s autohtoni din Ucraina. Pentru că în Constituţia Ucrainei îi scris că din poporul ucrainean fac parte cetăţenii tuturor naţionalităţilor. S-a luat cota 10 la sută. De exemplu, în România, în Slovacia îi luată cota de 20 la sută unde se folosesc limbile şi asta-i pur şi simplu mecanismul de realizare a Cărţii europene a limbilor regionale şi minoritare. Şi atuncea se dă statutul de limbă regională. Numai în regiunile unde 10 la sută sînt reprezentanţii respectivi. De exemplu, în regiunea Cernăuţi sîntem 19,8 la sută cei care ne considerăm români şi moldoveni. Cei care ne considerăm români sîntem 12,5 la sută. În conformitate cu această prevedere în regiunea Cernăuţi limba română ar putea fi folosită în calitate de limbă regională, dacă legea va fi semnată. În regiunea Transcarpaţi avem două raioane, Teceu şi Rahău, unde românii sînt peste 10 la sută. Din nou, la nivelul raioanelor, nu de regiune, în acele raioane limba română ar putea să aibă statut de limbă regională. Limba rusă, din 27 de unităţi teritorial-administrative de nivel regional, adică 25 de regiuni plus Republica Autonomă Crimeea, oraşul Kiev şi oraşul Sevastopol, rusofone sînt 13 la sută. În celelalte nu va funcţiona. În alte zone va funcţiona limba maghiară.
La noi în Ucraina totdeauna înainte de alegeri se speculează în problema limbilor...


Adică depinde totul încă şi de recensămîntul care va avea loc în 2013. Dar legea încă nu-i votată. Pur şi simplu se speculează înainte de alegeri. La noi în Ucraina totdeauna înainte de alegeri se speculează în problema limbilor.

Europa Liberă: Eu de ce v-am întrebat ce statut ar trebui să aibă limba rusă în ţările fost-sovietice pentru că şi în Republica Moldova se discută acest lucru...

Ion Popescu: Noi nu ne implicăm în problemele RM sau ale altor ţări. Noi rezolvăm problema în Ucraina. Partidul Regiunilor este pentru aceea ca limba rusă să aibă statut de a doua limbă de stat. Însă nu există 300 de voturi, adică două treimi, pentru a face schimbarea în Constituţie. Şi atunci rusofonii au acceptat ideea ca să susţină şi pe celelalte minorităţi. Şi atunci mergem toţi împreună.

Europa Liberă: Am înţeles că în această listă a limbilor regionale au fost incluse şi limba română şi limba moldovenească. Cum trebuie să înţelegem acest lucru?

Ion Popescu: Puteţi să înţelegeţi în felul următor, că la ultimul recensămînt au fost destul de multe persoane care au declarat drept limbă maternă limba română, iar alte persoane au declarat-o pe cea moldovenească. În afară de aceasta, se face întotdeauna trimitere la Constituţia RM, unde este scris acest lucru. Noi ne-am adresat la timpul nostru către conducerea RM şi către Academia de Ştiinţe. Academia de Ştiinţe ne-a dat un răspuns că-i una şi aceeaşi limbă. Referitor la parlamentari nu s-a făcut nimic. Şi atîta timp cît există problema în Constituţia RM atîta timp această problemă va exista.
Eu nu văd o problemă pentru noi dacă legea va începe a funcţiona, eu văd o problema dacă ea nu va funcţiona...


Vă aduc un exemplu: în regiunea Kirovograd avem şase sate moldoveneşti în care marea majoritate a celor care vorbesc limba sînt în vîrstă. Tinerii deja vorbesc limba ucraineană ca limbă maternă. Însă la recensămînt 26 la sută din unul din aceste sate au declarat limbă maternă limba moldovenească. Nicio persoană nu şi-a declarat limba maternă limba română. În schimb 11 la sută au declarat limba rusă. Dacă se adopta legea fără menţionarea că există limba moldovenească atunci în acest sat putea fi numai limba ucraineană, pentru că majoritatea au declarat limba ucraineană ca limbă maternă şi limba rusă. Dacă limba moldovenească nu era menţionată, cei 26 la sută nu puteau să-şi folosească acest drept. Dar trebuie să recunoaştem că totul depinde de recensămîntul din 2013 unde lumea îşi va declara limba maternă. Eu nu văd o problemă pentru noi dacă legea va începe a funcţiona, eu văd o problema dacă ea nu va funcţiona.

Europa Liberă: Statutul limbii ruse din cînd în cînd ajunge a fi un măr al discordiei în societatea ucraineană?

Ion Popescu: Nu, între minorităţi nu ajunge această problemă. E o problemă politică în campania electorală.
XS
SM
MD
LG