Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Valentina Madan, şefa Departamentului audit al CC.

Curtea de Conturi a constatat în urma unui audit de performanţă că reforma administraţiei publice centrale şi proiectul „Managementul Finanţelor Publice” sunt sub un mare risc al eşuării din punctul de vedere al obiectivelor avute în vedere, în ciuda finanţărilor generoase, inclusiv din granturi şi credite. Vom discuta în această dimineaţă despre temeiurile unei asemenea concluzii cu doamna Valentina Madan, directoarea Departamentului de audit din cadrul Curţii de Conturi a Republicii Moldova.

Europa Liberă: Vă mulţumim, dna. Madan, că aţi acceptat să ne explicaţi la această oră matinală de ce, aşa cum a constata Curtea de conturi, un proiect finanţat generos care urma să modernizeze, adică să îmbunătăţească managementul Finanţelor Publice riscă să eşueze sau - în orice caz – nu are efecte nici pe departe mulţumitoare… Mai întâi, până a ajunge la concluziile concrete ale auditului de performanţă, să oferim nişte lămuriri: ce e cu acest proiect, adică pentru ce a fost conceput şi început acest proiect?

Valentina Madan

Valentina Madan

Valentina Madan: De la bun început ţin să vă aduc la cunoştinţă că ieri, la şedinţa Curţii de Conturi, la care s-a examinat raportul auditului de performanţă cu tema „Realizări şi deficienţe la implementarea reformelor în domeniul managementului finanţelor publice: oportunităţi de îmbunătăţire” în premieră au participat concomitent 7 membri ai guvernului. Ceea ce demonstrează că reformarea managementului finanţelor publice este o problemă foarte importantă pentru guvernul Republicii Moldova. Toţi cei prezenţi au apreciat pozitiv munca depusă de auditorii Curţii de Conturi, confirmând că acest raport de audit este un suport important în impulsionarea în continuare a reformelor din acest domeniu.

Europa Liberă: Ce bani publici au fost şi mai sunt în joc, ca să spunem aşa, pentru acest proiect şi ce-ar fi trebuit să ofere până acum ?

Valentina Madan: În total, pentru acest proiect au fost prevăzute mijloace de 18,2 milioane de dolari SUA, dintre care 8,6 milioane sunt din contul creditului acordat de partenerii străini, iar 8,9 milioane dolari sunt din contul granturilor. Actualmente, au rămas nealocate mijloace în sumă de 7,1 milioane lei credit şi 1,4 milioane - granturi. Iată aceasta este situaţia la moment. Deşi proiectul, iniţial, urma să fie definitivat încă în anul 2009, adică toate sumele urmau să fie alocate până în 2009, ulterior, din cauza eşuării mai multor indicatori de progres, s-a extins până în anul 2011, apoi chiar şi până la 31.12.2012. Însă persistă riscul foarte major că nici până la finele acestui an proiectul nu va fi implementat integral.

Europa Liberă: Pe ce se bazează concluziile că – aşa cum am înţeles noi cel puţin - un munte de bani cheltuiţi deja pentru respectivul proiect a născut un şoricel, deocamdată, din punctul de vedere al realizării obiectivelor avute în vedere?

Valentina Madan: Nu putem să spunem chiar aşa, că acesta este „un şoricel”. Deoarece proiectul respectiv prevedea mai mult elaborarea unor activităţi şi mai puţin prevede implementarea acestor activităţi şi care este impactul lor. Adică, dacă să spunem aşa, cele două componente care au fost supuse auditului de către Curtea de Conturi în cadrul acestui audit, deoarece proiectul este compus din patru componente, iar Curtea de Conturi şi-a propus să evalueze doar două din ele, cele mai importante şi cu costuri majore: una din ele este sistemul de planificare şi executare a bugetului şi componenta doi, care vorbeşte despre implementarea unui sistem financiar de control intern în cadrul autorităţilor publice centrale. Să spunem că din 26 de indicatori de rezultate care erau prevăzute în cadrul acestui proiect, 17 sunt realizate. Nu sunt realizate doar 4 din ele, iar 5 – parţial. Cauza cea mai mare este neimplementarea sistemului integrat de management al finanţelor. Acest sistem practic a eşuat şi mai departe, din cauza acestui sistem, suferă toate celelalte componente ale proiectului care nu pot fi implementate.

Europa Liberă: Dna Madan, dar există vreo justificare pentru autorităţi pentru faptul că nu au reuşit să realizeze aceste sistem despre care tocmai aţi vorbit?

Valentina Madan: Justificări în toate cazurile se pot găsi, deoarece tot ce este nou, toate reformele nu merg aşa de uşor, mai ales în ţara noastră. Nu suntem specialişti încă atât de profesionişti ca să putem realiza astfel de proiecte la un nivelul cel mai înalt, precum cer standardele europene şi cele internaţionale. Dar totuşi noi considerăm că o mare vină o au specialiştii Ministerului de Finanţe care de la bun început nu au selectat o companie care ar fi putut implementa acest sistem integrat în cadrul bugetului republicii Moldova din diferite cauze. Sunt mai multe cauze. Firma aceasta nu are experienţă în domeniul elaborării soft-urilor. Ea este o firmă care mai mult livra echipamente. Echipamentele respective au fost livrate de către această firmă în termenele stabilite şi echipamentul în valoare de 1 milion 700 de mii de dolari de acum de doi-trei ani se află la depozitele ministerului, dar care nu pot fi folosit şi el practic de acum se uzează moral.

Europa Liberă: Se poate presupune că această companie a fost selectată nu tocmai transparent?

Valentina Madan: Această companie a fost selectată conform prevederilor Băncii Mondiale de selectare a companiilor în achiziţionarea echipamentului. Dar după cum Republica Moldova nu are mijloace de a procura echipamente şi servicii mai costisitoare, s-a apelat la firma care a propus cel mai mic preţ.

Europa Liberă: Dna Madan, ministrul finanţelor, de altfel, asupra căruia cad după cum se pare concluziile deloc plăcute de lipsă de performanţă în cadrul acestui proiect spunea însă la un moment dat că „s-a pricopsit” de fapt cu o moştenire proastă de la fosta guvernare şi că cei care s-au angajat contractual să pregătească sistemul respectiv…

Valentina Madan: Da, da… Sistemul a început încă în 2006, e clar, în 2005 să spunem chiar, pentru că contractarea sumelor şi aşa mai departe s-a început încă în 2005. În 2006 de acum urma să fie implementate activităţile din cadrul acestui proiect. Şi clar că aceste activităţi au fost tergiversate perioade foarte îndelungate. Contractul, în loc să fie încheiat în 2007, a fost încheiat în 2009…cu tergiversări de doi ani. Şi iată toate acestea au dus la nerealizărilor sau eşecurile proiectului, pe care le constatăm actualmente.

Europa Liberă: Ce recomandări au fost formulate pentru minister, care spune că până la urmă totuşi acest sistem e ca un elefant, adică până acum aceste companii au oferit doar părţi ale acestui elefant - cap, coadă, picioare, dar nu şi elefantul funcţional?

Valentina Madan: Cea mai importantă recomandare Curtea de Conturi a adresat-o guvernului, şi nu Ministerului Finanţelor. Deoarece Ministerul Finanţelor de acum de atâta timp încearcă să soluţioneze această problemă, însă compania nu ţine cont de propunerile Ministerului Finanţelor şi nu execută condiţiile contractului. De aceea Curtea de Conturi va înainta guvernului recomandarea ca guvernul să formeze un grup de lucru, inclusiv din specialişti din domeniul IT, care să aprecieze capacităţile acestei companii de a executa contractul până la final. Dacă nu este capabilă, atunci guvernul trebuie să ia, împreună cu acest grup, cu Ministerul Finanţelor o decizie referitor la situaţia de mai departe a acestui contract.

Europa Liberă: Cu asta e limpede…sunt pe alocuri lucruri care depind de autorităţi, pe alocuri - care nu depind de ele. Dar pentru faptul că nu există sisteme de audit intern în ministerele pe care le-aţi verificat există vreo justificare, că parcă aşa se cerea în cadrul proiectului?

Valentina Madan: Da, se cerea numaidecât. Şi standardele europene şi internaţionale spun că în cadrul autorităţilor publice trebuie să fie un sistem financiar de audit intern, de management financiar şi audit intern, control intern respectiv. Deşi toate activităţile care erau preconizate, adică elaborarea cadrului normativ, a normelor regulamentare, toate au fost elaborate în cadrul acestui proiect, la faţa locului situaţia pe departe nu este aşa cum ar trebui să fie. Aceste unităţi de audit, rolul lor nu este înţeles de o bună parte din conducătorii autorităţilor publice. Aceşti auditori mai mult sunt implicaţi în nişte problemuţe mici, de a controla o problemă acolo care este necesară conducătorului poate, dar nu de a preveni toate acele nereguli care sunt astăzi în utilizarea bunurilor publice.

Europa Liberă: E atât de greu de pregătit aceşti specialişti sau mai greu e cu partea cealaltă: să fie puşi la treabă?

Valentina Madan: Eu consider că aici sunt mai multe părţi care urmează am fi soluţionate. Să începem de al aceea că salariile acestor lucrători nu ştiu de ce astăzi sunt practic cele mai mici din toţi funcţionarii publici. Dar la un salariu mic, cu aşa responsabilităţi, deoarece un auditor intern trebuie să aibă capacităţi profesionale foarte înalte, pentru a preveni, pentru a evalua în baza riscurilor situaţia ce ţine de banii publici, de utilizarea banilor publici. Dar să sperăm că pe parcurs vor creşte capacităţile acestor persoane, vom învăţa cu toţii împreună, deoarece şi Curtea de Conturi, în urma auditurilor, evaluează acest sistem de management financiar şi de control. Cu atât mai mult că noi am ieşit şi cu o propunere faţă de Ministerul Educaţiei şi Guvern, ca în cadrul instituţiilor superioare de audit să fie iniţiate nişte cursuri speciale pentru auditorii interni, ca ei să fie perfecţionaţi ca pe viitor situaţia să se îmbunătăţească.

Europa Liberă: Ce v-ar fi făcut să fiţi, ca auditor, plăcut surprinsă de modul în care s-ar fi realizat până acum acest proiect?

Valentina Madan: Ne-ar fi bucurat rezultatele implementării managementului în toate autorităţile publice, am fi foarte bucuroşi ca noi, când venim să audităm aceste autorităţi, doar să venim cu nişte propuneri de îmbunătăţire şi să nu găsim atâtea nereguli şi atâtea deficienţe în utilizarea banilor publici. Asta ar fi cel mai important. Ca să venim cu un suport, cu un ajutor, dar nu cu constatări care urmează a fi înaintate procuraturii şi altor organe de anchetă.
XS
SM
MD
LG