Linkuri accesibilitate

România - principala filieră a investiţiilor europene în R.Moldova


Frontiera României, frontiera Uniunii Europene.

Frontiera României, frontiera Uniunii Europene.

Vicepremierul şi ministrul economiei Valeriu Lazăr despre relaţia moldo-română.


Valeriu Lazăr: „Relaţiile noastre cu România depăşesc cadrul bilateral, fiindcă România mai are şi ipostaza de ţară membră a Uniunii Europene şi de fapt este ţara prin care Republica Moldova are statut de vecinătate cu Uniunea Europeană, o construcţie politică, economică, comercială, etc., spre care noi tindem. La fel vorbim şi aşa la nivel mai micro, la nivel mai practic. În vizita mea în România am simţit nişte obiective foarte şi foarte concrete, am văzut experienţa practică a colegilor din România, cum au dezvoltat ei problema dezvoltării industriale, sau a reindustrializării ţării. Am mers într-acolo împreună cu administratorii parcurilor industriale şi cu rezidenţii acestor parcuri, fiindcă am vrut să nu inventăm, dar să preluăm buna experienţă şi să nu repetăm greşelile colegilor. La fel, am avut un for de afaceri, destinat atât capitalului românesc, cât şi, aici nu avem nimic în secret, România la timpul ei a fost ţinta unor multinaţionale, care şi-au de-localizat într-acolo producerea.”

Europa Liberă: De asta şi Dumneavoastră insistaţi cu mai multe ocazii să spuneţi că doriţi filiera românească să devină una mai activă în atragerea investiţiilor străine în Moldova?

Valeriu Lazăr

Valeriu Lazăr

Valeriu Lazăr: „Eu doresc să valorificăm şi să amplificăm filiera care deja există. Multe companii care au la bază capital occidental au venit prin România. Păi noi acum suntem în situaţia României hai să zicem cu 5-10 ani în urmă şi toate aceste companii sunt mai departe decât România. România aderând la Uniunea Europeană deja are alte costuri. Şi noi să zicem că, Republica Moldova, cel puţin în 10-15 ani de zile vom avea anumite avantaje competitive. Bine, trebuie să îmbunătăţim mediul de afaceri. De aceea noi trebuie să fim foarte activi, să mergem într-acolo, să povestim şi să convingem atât investitorii români, cât şi multinaţionalele care sunt acolo despre posibilităţile pe care le are Republica Moldova. Asta am avut eu în vedere.”

Europa Liberă: Domnule vicepremier, s-a anunţat că venind la Chişinău, premierul României, Victor Ponta ar putea să semneze mai multe acorduri de cooperare economică. Ce acorduri lipsesc astăzi pentru o bună cooperare economică?

Valeriu Lazăr: „Nu putem spune că ducem lipsă de un cadru al relaţiilor bilaterale, în cadrul normativ. Dar avem aceste acorduri în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în domeniul dezvoltării industriale. Fiindcă ceea ce avem noi acum sunt nişte proiecte aşa mai sporadice, nu au o abordare foarte sistemică, care înseamnă existenţa unui acord,
Eu mizez foarte mult că ne va reuşi să pregătim un acord foarte important, care vizează domeniul energetic...


stabilirea la nivel de Guvern a instituţiilor responsabile şi stabilirea unei agende. Asta înseamnă în linii mari un acord. Acelaşi lucru este valabil pentru un domeniu foarte important pentru noi, care se numeşte infrastructura calităţii. Să preluăm reglementările tehnice, să preluăm standardele europene. Or, instituţiile din România au nevoie de cadrul acesta normativ, care le-ar oferi toate premizele de ordin legal, necesar acestei activităţi. Eu mizez foarte mult că ne va reuşi să pregătim un acord foarte important, care vizează domeniul energetic şi vom încerca la fel să întregim tot cadrul acesta în relaţiile bilaterale.”

Europa Liberă: Dar despre aceste proiecte energetice se vorbeşte, pare-se, ani în şir deja. Şi despre gazoductul Ungheni-Iaşi şi despre proiectul trilateral Ucraina-Moldova-România, şi despre Fălciu-Goteşti, şi despre Ungheni-Iaşi. De ce atât de greu se ajunge ca aceste proiecte să fie şi în derulare?

Valeriu Lazăr: „De la idee până la şantier durează nu mai puţin de doi-trei ani, e ciclul proiectului, nu-l putem noi schimba. Păi, diferenţa este că mulţi ani de zile doar s-a discutat. Actualul Guvern am luat foarte din scurt aceste proiecte şi de fapt pe toate din ele suntem foarte şi foarte avansaţi. Să le luăm pe rând: Fălciu-Goteşti, pe partea Republicii Moldova şantierul este finalizat. Până la final de an colegii români finalizează şi ei pe partea lor şi eu vă asigur că spre finalul acestui an, cred că în noiembrie-decembrie noi deja avem joncţiunea. Adică va fi deja un proiect operaţional. Mergem mai departe: cu gazoductul Ungheni-Iaşi a fost declarat de utilitate publică în România. În următoarea şedinţă de Guvern acelaşi lucru îl vom face şi noi aici la Chişinău. Am avansat foarte mult, deja a fost identificat traseul, proiectul tehnic deja este gata, avem structurată finanţarea. Şi din momentul în care rezolvăm aceste probleme obiective,
Proiectul Bălţi-Suceava: aşteptăm să se decidă Ucraina, fiindcă proiectul ţinteşte tranzitul energiei electrice din Ucraina, prin R.Moldova, către România...


care se numesc exproprierea sau asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe care vor merge aceste conducte, nu mai avem absolut nici o constrângere ca să lansăm şantierul. Dacă vorbim de alte idei, care vizează interconectorii, avem studii de fezabilitate gata cu Bălţi-Suceava. Problema este că aşteptăm să se decidă Ucraina, fiindcă acest proiect ţinteşte în primul rând tranzitul energiei electrice din Ucraina prin teritoriul Republicii Moldova către România. La fel avem un proiect comun, care a fost deja decizia luată că va fi finanţată din programul trilateral România-Republica Moldova-Ucraina, aderarea Republicii Moldova la ICE. Gata, procesul s-a pornit, acum suntem în faza de elaborare a studiului de fezabilitate.”

Europa Liberă: Domnule Lazăr, dar aşa, ca să vă întreb tranşant: această vizită, pe care urmează să o efectueze şeful Executivului de la Bucureşti la Chişinău, ar însemna mai mult PR pentru premierul de acolo, care astăzi se confruntă cu o criză de imagine?

Valeriu Lazăr: „Bine, orice activitate a unui factor politic poate fi văzută şi în această perspectivă. Eu mă uit foarte practic şi vreau să vă dau un exemplu foarte şi foarte concret – deja am primit de la colegii de la Guvern şi de la cei de la Ministerul de Externe un gen de solicitare de a pune pe masă toate proiectele, toate iniţiativele noastre pentru această întâlnire. Asta ce înseamnă? Atunci când premierii au stabilit deja perioada de timp în care va avea loc întâlnirea, se porneşte toată această maşinărie. Aceasta înseamnă că instituţiile, chiar dacă au şi alte priorităţi, sunt obligate să readucă subiectele în cazul dat moldo-române pe linia întâi de priorităţi, să-şi facă revizia prin proiectele care au tot fost amânate. Adică gata, s-a pornit procesul.”

Europa Liberă: Bine, Dumneavoastră aţi mai declarat pentru Europa Liberă că relaţiile economice moldo-române depind de dialogul politic la nivel înalt.

Valeriu Lazăr: „Fără îndoială. Este valabil pentru orice alte raporturi comerciale. Dialogul politic stă la baza comerţului, fiindcă operatorii economici sunt foarte atenţi la ce se declară şi ce se întâmplă în cadrul acestui dialog. Lipsa unui dialog politic pozitiv consistent, credeţi-mă, că e o constrângere şi pentru tot restul – şi pentru schimburile comerciale, şi cu atât mai mult pentru proiectele investiţionale comune. De aceea noi
Credeţi-mă, e mai uşor să învăţăm pe exemplul României, decât pe exemplul Franţei sau altei ţări din UE...


avem nevoie de acest dialog, eu am impresia, ca niciodată, că acest dialog este unul pozitiv şi v-am spus de ce: de aceea că România este o ţară europeană. România este al doilea partener comercial al Republicii Moldova, este a doua piaţă de destinaţie pentru mărfurile din Republica Moldova. Alinierea noastră la această piaţă înseamnă implicit şi preluarea bunelor experienţe. De fapt cu România noi deja facem comerţ cu Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că operatorii economici, care deja sunt prezenţi acolo, cunosc cum se face comerţ în Uniunea Europeană. Şi credeţi-mă că e mai uşor să ne învăţăm sau să ne deprindem pe exemplul României, decât pe exemplul Franţei, sau nu ştiu, al altei ţări din Uniunea Europeană. Fiindcă nu avem probleme cu limba, avem deschiderea necesară ca să învăţăm împreună pe aceste proiecte. PR-ul e PR, dar eu văd în primul şi în primul rând partea practică.”
XS
SM
MD
LG