Sub semnătura lui Ion Preaşca, „Adevărul” informează că cele mai importante instituţii bancare din R. Moldova sunt deţinute, în mare parte prin intermediul unor firme offshore sau persoane interpuse, de cunoscuţi afacerişti şi politicieni. Cotidianul precizează de asemenea că evenimentele din ultimii ani au arătat însă că netransparenţa a făcut posibilă realizarea unor atacuri de tip raider asupra proprietarilor de acţiuni ale băncilor şi ca să lupte cu această situaţie Banca Naţională a Moldovei promovează un proiect de lege care ar stimula băncile şi acţionarii acestora să-şi declarare deschis proprietăţile mobiliare. BNM intenţionează să aplice în legislaţie şi noţiunea de „beneficiar final” al pachetelor de acţiuni în instituţiile financiare, care va înlocui noţiunea actuală de „beneficiar nominal””. „Noi vrem să ştim cine sunt persoanele care influenţează semnificativ deciziile economice şi financiare ale băncii şi care este capacitatea şi intenţiile acestor beneficiari finali de a gestiona o bancă”, îşi explică intenţia Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM.
Petru Bogatu evaluează în editorialul său din „Jurnal de Chişinău” preţul reîntregirii teritoriale a Republicii Moldova. Transnistria costă scump, scrie jurnalistul, iar Moldova, eufemistic vorbind, nu poate plăti din păcate acest cost. „Regiunea separatistă este o enclavă strategică a Kremlinului. Un cap de pod rusesc la frontiera UE şi NATO. Dar şi o sulă în coasta Ucrainei. O preţioasă monedă de schimb în jocurile geopolitice ale lui Vladimir Putin./.../Partenerii noştri din UE şi de peste Ocean îşi dau seama că în condiţiile în care timp de două decenii cele două maluri au trăit separat şi s-au centrat pe filozofii de viaţă practic ireconciliabile, între ele există prea multe diferenţe ca să li se impună acum un concubinaj în formatul unui stat federal comun. De aici mai rămâne doar un singur pas de făcut până la un divorţ civilizat”, conchide autorul.
„Morţii lor buni şi morţii noştri răi” îşi întitulează comentariul din „Jurnal de Chişinău” editorialistul Nicolae Negru. Autorul observă că în ziua de 28 iunie, deputaţii comunişti au refuzat să păstreze un moment de reculegere, pentru victimele ocupaţiei sovietice, în timp ce pe 22 iunie, dând curs propunerii comuniştilor de a păstra un moment de reculegere în memoria victimelor nazismului, toţi deputaţii s-au ridicat în picioare, inclusiv liberalii. Dl Negru notează că „atâta timp cât vom împărţi morţii pe criterii ideologice, politice, nu putem vorbi despre Republica Moldova ca stat democratic, bazat pe principii umaniste. Concilierea e vorbă goală dacă nu deplângem toţi morţii, conchide autorul.
Începând cu 1 iulie, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va monitoriza tranzacţiile economice majore, adică agenţii economici plătitori de TVA vor fi obligaţi să înregistreze în mod electronic facturile fiscale dacă valoarea impozitului pentru tranzacţia din factură depăşeşte suma de 100 de mii de lei. Sub acest pretext, Liubovi Cegarovskaia notează în „Moldavskie Vedomosti” că funcţionarii speră că odată cu implementarea noului sistem de monitorizare va fi mai uşor de luptat cu întreprinderile care refuză să achite TVA sau îi scad valoarea în mod intenţionat.
Petru Bogatu evaluează în editorialul său din „Jurnal de Chişinău” preţul reîntregirii teritoriale a Republicii Moldova. Transnistria costă scump, scrie jurnalistul, iar Moldova, eufemistic vorbind, nu poate plăti din păcate acest cost. „Regiunea separatistă este o enclavă strategică a Kremlinului. Un cap de pod rusesc la frontiera UE şi NATO. Dar şi o sulă în coasta Ucrainei. O preţioasă monedă de schimb în jocurile geopolitice ale lui Vladimir Putin./.../Partenerii noştri din UE şi de peste Ocean îşi dau seama că în condiţiile în care timp de două decenii cele două maluri au trăit separat şi s-au centrat pe filozofii de viaţă practic ireconciliabile, între ele există prea multe diferenţe ca să li se impună acum un concubinaj în formatul unui stat federal comun. De aici mai rămâne doar un singur pas de făcut până la un divorţ civilizat”, conchide autorul.
„Morţii lor buni şi morţii noştri răi” îşi întitulează comentariul din „Jurnal de Chişinău” editorialistul Nicolae Negru. Autorul observă că în ziua de 28 iunie, deputaţii comunişti au refuzat să păstreze un moment de reculegere, pentru victimele ocupaţiei sovietice, în timp ce pe 22 iunie, dând curs propunerii comuniştilor de a păstra un moment de reculegere în memoria victimelor nazismului, toţi deputaţii s-au ridicat în picioare, inclusiv liberalii. Dl Negru notează că „atâta timp cât vom împărţi morţii pe criterii ideologice, politice, nu putem vorbi despre Republica Moldova ca stat democratic, bazat pe principii umaniste. Concilierea e vorbă goală dacă nu deplângem toţi morţii, conchide autorul.
Începând cu 1 iulie, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va monitoriza tranzacţiile economice majore, adică agenţii economici plătitori de TVA vor fi obligaţi să înregistreze în mod electronic facturile fiscale dacă valoarea impozitului pentru tranzacţia din factură depăşeşte suma de 100 de mii de lei. Sub acest pretext, Liubovi Cegarovskaia notează în „Moldavskie Vedomosti” că funcţionarii speră că odată cu implementarea noului sistem de monitorizare va fi mai uşor de luptat cu întreprinderile care refuză să achite TVA sau îi scad valoarea în mod intenţionat.
