Linkuri accesibilitate

Reforma ţinteşte servicii mai bune pentru cetăţeni şi combaterea eficientă a criminalităţii şi migraţiei ilegale.

Pe 1 iulie, forţele de grăniceri s-au schimbat în poliţie de frontieră. O restructurare care se înscrie în reformele pe care Moldova trebuie să le facă pentru a obţine liberalizarea regimului de acordare a vizelor în Uniunea Europeană. Care este diferenţa între cele două structuri, ce poate una şi alta nu? Întrebări la care a căutat un răspuns Lucia Diaconu:

Deşi la 1 iulie mai mulţi călători probabil s-au aşteptat cel puţin să-i vadă pe noii poliţişti de frontieră în uniforme noi asta nu s-a întîmplat. Printre cei care au constatat acest lucru a fost şi jurnalistul Vasile Botnaru, colegul nostru de la Europa Liberă, aflat în vacanţă, care a trecut hotarul pe la punctul Tudora chiar în ziua cînd Poliţia de Frontieră urma să-şi înceapă activitatea, luînd locul vechii structuri cu care erau obişnuiţi toţi de ani buni Serviciul de Grăniceri. Vasile Botnaru ne-a împărtăşit cîteva din impresiile sale.

„Cînd am văzut o doamnă subofiţer în uniformă de grănicer evident primul lucru m-am întrebat în ce constă exact schimbarea şi am întrebat-o dacă este deja în subordinea poliţiei de frontieră sau grăniceriţă? Şi m-a tratat cu suspiciune şi un fel de distanţă, ceea ce era propriu mereu grănicerilor. După mine uniforma contează foarte mult pentru că cea de grănicer este descendentă din Uniunea Sovietică şi contactul cu un militar psihologic am impresia că dă o senzaţie de disconfort.”

Fostul şef al Serviciului de Grăniceri, Roman Revenco, care a rămas în fruntea Poliţiei de Frontieră pînă la numirea unei noi candidaturi de către Ministerul de Interne spune că uniforma face parte din reformă doar că această măsură, din lipsă de bani, ar fi în întîrziere. Oficialul dă asigurări că noua structură ar avea toate instrumentele necesare - legi, personal şi echipament - aşa încît să facă faţă noilor cerinţe. Una din noile împuterniciri le dă dreptul poliţiştilor de frontieră să iniţieze cauze penale care vor ajunge direct pe masa procurorilor, notează Roman Revenco:

„Reieşind din faptul că Poliţia de Frontieră este deja un organ de drept în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, colaboratorii Poliţiei de frontieră vor putea conduce urmărirea penală pe cazurile depistate, vor putea efectua experiza documentelor false pe care le depistează la frontieră, vor putea combate migraţia ilegală pe întreg teritoriul RM şi alte atribuţii poliţieneşti care sînt în cadrul MAI. Colaboratorii Poliţiei de Frontieră vor mai putea examina contravenţiile administrative care sînt depistate la frontieră sau în punctele de trecere pe loc, fără a mai fi dus în judecată.”

L-am întrebat pe Eugen Onică, purtătorul de cuvînt al ministrului de interne, de ce a fost nevoie să fie reformat Serviciul de Grăniceri? Iată răspunsul pe care l-am primit:

„Aici era o dificultate şi o întindere de timp dacă pot să-i spun aşa. Atunci cînd erau identificate nişte contravenţii la nivel de frontieră grănicerii trebuiau să le constate şi să trimită dosarul mai departe poliţiei. Comisariatele de poliţie din zonele de frontieră să spunem aşa au şi ele munca lor, în afară de Serviciul de Grăniceri. Şi asta însemna că le lua mai mult din timp ăstora ca să le explice care-i situaţia, după care să treacă acest dosar prin mai multe mîini.”

Prin această reformă autorităţile speră să obţină o mai bună interacţiune între departamentele MAI în combaterea criminalităţii transfrontaliere, a contrabandei şi migraţiei ilegale, dar şi servicii mai calitative pentru cetăţenii care traversează frontiera.

Directorul de programe în domeniul securităţii de la IPP Iurie Pîntea spune însă că tărăgănarea reformării MAI ar putea să îndepărteze efectele restructurării Serviciului de Grăniceri:

„Poliţia trebuia să ajungă deja într-un minister care este deja din interior… sau după funcţiile, atribuţiile şi eficienţa activităţii sale urma să fie mai reformat deja, la o altă etapă,” conchide Iurie Pîntea.
XS
SM
MD
LG