Linkuri accesibilitate

Lideri politici de la Chişinău şi locuitori din regiunea transnistreană despre reanimarea unei soluţii federative a problemei transnistrene.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Întrevederea din Germania a liderilor de la Chişinău şi Tiraspol Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk resuscită spiritele în jurul ideii de stat federativ ca soluţie a conflictului transnistrean. Ce cred despre ideea federalizării politicienii de la Chişinău, dar şi locuitorii de rând ai regiunii transnistrene?

Începem ca de obicei cu buletinul de ştiri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de Iulia Mihailov.

***

În Transnistria de la 1 iulie s-au scumpit gazele naturale pentru agenţii economici cu 7 procente, transmite agenţia Novîi Region. Tarifele pentru consumatorii casnici şi instituţiile bugetare au rămas la fel. Din cauza scumpirii gazului a crescut cu aproape 8 la sută şi tariful industrial la energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan care funcţionează în baza gazelor naturale. Cu 1 la sută se va scumpi şi energia termică de la începutul sezonului de încălzire. Autorităţile transnistrene spun că încearcă să reducă diferenţa enormă care există între preţul de cumpărare a gazelor naturale de la Gazprom şi tarifele la care acestea sunt livrate consumatorilor. O mie de metri cubi de gaze de la Gazprom costă aproximativ 400 de dolari, în timp ce tariful mediu la consumator este de 5 ori mai mic. Şeful guvernului de la Tiraspol Piotr Stepanov a spus că deşi în ţările învecinate cu regiunea transnistreană preţul la gaze este cu mult mai mare, industria
acestora este totuşi mai performantă. Stepanov a pledat pentru un control mai riguros asupra sectorului economic, pentru că, a spus el, agenţii economici transnistreni profită de tarifele preferenţiale la gaze şi se îmbogăţesc din diferenţa de tarif, iar banii îi scot din regiune pe conturi străine. „Business-ul se îmbogăţeşte de fapt din contul datoriei externe a regiunii, care creşte continuu”, a declarat şeful executivului transnistrean. Datoria Tiraspolului pentru gazele naturale livrate de Gazprom este în prezent de aproape 3 miliarde de dolari.

Premierii Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse, Vlad Filat şi Dmitri Medvedev, au avut o convorbire telefonică şi au căzut de acord să relanseze negocierile bilaterale în domeniul energetic, ceea ce ar putea ajuta Chişinăul să încheie un nou acord cu Gazprom privind importul şi tranzitul de gaze natural. O altă problemă care va fi pe agenda negocierilor este datoria Transnistriei pentru gazele naturale consumate. Va fi negociată şi compatibilitatea între acordurile energetice încheiate de Republica Moldova cu Uniunea Europeană şi dorinţa Rusiei de a menţine controlul asupra exportului şi distribuţiei gazelor. Potrivit unei declaraţii a guvernului, Vlad Filat şi Dimitri Medvedev au căzut de acord ca în aceste negocieri, Republica Moldova să fie reprezentată de ministrul economiei Valeriu Lazăr, iar Rusia de ministrul energeticii, Alexandr Novak.

Comisia Europeană a decis avansarea Republicii Moldova la faza a doua a dialogului privind liberalizarea regimului de vize. Anunţul a fost făcut după semnarea unui document în acest sens la Bruxelles între primul ministru moldovean Vlad Filat şi comisarul European pentru afaceri interne Cecilia Malmström. Revenit la Chişinău, Filat a spus că ultima etapă a liberalizării vizelor europene pentru cetăţenii moldoveni s-ar putea încheia la sfârşitul lui 2013, când va avea loc următorul summit al Parteneriatului Estic. Până atunci, a precizat premierul, Chişinăul trebuie să încheie negocierile legate de Acordul de Asociere şi de Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Tot în cadrul vizitei premierului la Bruxelles a fost semnat un acord privind crearea spațiului aerian comun Republica Moldova-Uniunea Europeană. Un comunicat de presă de la guvern spune că în baza înțelegerii moldovenii vor beneficia de transport aerian „sigur și la prețuri avantajoase”.

Şi tot Comisia Europeană a decis să majoreze cu 28 de milioane de euro, sau cu 30 la sută, ajutoarele pentru Republica Moldova în acest an. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs în prezența premierului Vlad Filat, după Consiliul de Cooperare Uniunea Europeană - Republica Moldova de la Bruxelles. Anunțând suplimentarea ajutoarelor, comisarul european a spus că ele încurajează reformele ambițioase aplicate de autoritățile moldovene. El a salutat între altele reformele începute în justiție și adoptarea legii cadru împotriva discriminării.


Angela Merkel şi Vlad Filat
Şefa guvernului german Angela Merkel va vizita Republica Moldova în această vară, la invitația premierului Vlad Filat. Premierul a făcut acest anunț după întoarcerea de la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Partidului Popular European, unde a fost prezentă şi doamna Merkel. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Filat a mai spus că a semnat deja o dispoziție pentru începerea pregătirii vizitei Angelei Merkel.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută în presă au continuat discuţiile privind o ipotetică soluţie federativă pentru conflictul transnistrean, pe care anumiţi actori internaţionali, de la Est şi de la Vest, ar sugera-o tot mai insistent Chişinăului şi Tiraspolului. Aceste discuţii au coincis şi cu intenţia puterii de la Chişinău de a duce la bun sfârşit o reformă constituţională mai veche pentru depăşirea anumitor blocaje politice în viitor. Valentina Ursu l-a întrebat pe ex-preşedintele interimar Mihai Ghimpu, fostul speaker al Parlamentului şi liderul Partidului Liberal, dacă urmare a acestei reforme constituţionale s-ar putea schimba şi statutul Republicii Moldova de stat unitar într-unul federativ ca posibilă soluţie a conflictului transnistrean.


Mihai Ghimpu
Mihai Ghimpu: „Federalizarea este o prostie. Constituţia noastră nu admite. Ea (federalizarea) se poate produce doar prin referendum şi cu votul majorităţii cetăţenilor cu drept de vot. Dacă suntem 2 milioane şi 800 de alegători trebuie să avem votul a 1 milion 400 şi ceva. Aşa că cine merge pe calea asta este o cale greşită.”

Europa Liberă: Riscurile federalizării sunt mai mari decît avantajele?

Mihai Ghimpu: „Sigur că da. Suntem conform Constituţiei stat unitar. Ce nu s-ar face noi putem să acordăm un statut, dar nu un statut cu prevederi de federaţie. O să vedem. Nu noi ne ocupăm, eu nu pot să spun ce politică se duce, fiindcă între noi nu se discută acest lucru. Dar noi suntem siguri pe ceea ce trebuie să fie. Conflictul nu poate fi rezolvat aşa încît el peste un an, doi, trei sau cinci să izbucnească din nou. Ori rezolvăm pentru totdeauna, ori lăsăm aşa şi aşteptăm situaţia pînă cînd va fi posibil. Fiindcă dacă îi oferi subiect de federaţie asta înseamnă şi drept de a ieşi. Să nu uităm că şi ceilalţi cărora le-am dat autonomie sunt nemulţumiţi şi vor şi ei să fie subiect de federaţie. Atîta timp cît Federaţia Rusă dirijează aceste lucruri nouă ne vine greu să găsim soluţia fiindcă interesul prevalează asupra realităţii. Oamenii din stînga Nistrului, inclusiv la sud, în Găgăuzia dacă tac asta nu înseamnă că ei susţin acest punct de vedere de ceartă, de federalizare, de separatism. Oamenii vor să trăiască în linişte şi pace, şi în bunăstare.”

Europa Liberă: Unii spun că Moldova nu ar avea viitor dacă problema transnistreană nu se rezolvă.

Mihai Ghimpu: „Transnistria nu poate fi o piedică pe vecie pentru cetăţenii majoritari din partea astălaltă a Republicii Moldova. Aşa că o să vedem şi de ei tot depinde. Noi nu putem să trăim în mizerie şi sărăcie tot timpul numai datorită faptului că cineva pe ei îi manipulează şi ei se tem să spună cum vor să trăiască. Ca şi toată lumea eu sper totuşi să ajungem la o înţelegere aşa încît să păstrăm integritatea, independenţa. Să fim stat nu manipulat prin voturile cuiva sau printr-un statut oferit cuiva. Şi aici sunt probleme doar nu este un conflict interetnic este un amestec al Federaţuiei Ruse ca noi să nu ne putem decide de unii singuri viaţa. Nu vedeţi că de la Bălţi astăzi ne dictează nouă în ce limbă trebuie ei să primească documente. Unde s-a mai văzut aşa ceva într-un stat. Unde aţi mai văzut ca în Rusia să ceară cineva ca trimite-mi documentele în limba udmurtă sau nu ştiu cum se mai numesc ele acolo. Numai la noi se permite aşa ceva de aceea că noi nu avem voinţă politică să tăiem odată şi pentru totdeauna nodul gordian sau buba să o spargi.”

Europa Liberă: Cum se răsfrînge actuala situaţie social politică din Moldova asupra relaţiei moldo-ruse?

Mihai Ghimpu: „Cum se răsfrînge? Mă rog, gazele vin de acolo, piaţa e acolo. Federaţia Rusă are o politică clară şi pe care o cunoaşte toată lumea - ceea ce nu poţi obţine azi, menţii ceea ce ai mîine. Ceea ce nu poţi obţine mîine, menţii ceea ce ai azi. Şi asta este politica lor, ei stau şi aşteaptă cînd o să vină momentul potrivit ca să ne înghită cu totul. Ei acum aşteaptă cu mare nerăbdare să se producă criza asta să se întîmple ceva în Europa şi atunci să spună: vedeţi oameni buni, ce vă trebuie vouă moldovenilor. Şi aşa unii se uită acolo şi unii încep să piardă încrederea în viitorul european pe care l-am anunţat noi. Nu doresc relaţiile să fie bune, normale, reciproce şi cu respect. Să renunţe odată şi pentru totdeauna Fed. Rusă la faptul că asta e pămîntul lor şi ne-au eliberat în 1812 şi în 1940. Au pămînt îndeajuns să construiască democraţia şi să facă bunăstare pentru cetăţenii care locuiesc pe teritoriul lor.”

Europa Liberă: Între timp colegul dvs. de Parlament, liderul comuniştilor Vladimir Voronin a anunţat că fracţiunea lor parlamentară va propune Legislativului iniţierea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică.

Mihai Ghimpu: „Acestea sunt aberaţii. Referendumul îl iniţiază Parlamentul. Cînd o să ai majoritatea atunci poţi vorbi. Eu nu cred că cineva din colegii noştri din Alianţă o să meargă în cărdăşie la astfel de lucruri. Acestea sunt declaraţii populiste pentru a mai amăgi aşa încă o bună parte de cetăţeni să creadă că of totuşi viitorul e cu noi, veniţi la noi. Gata, aici lucrurile sunt clare, Republica Moldova ori merge înainte, ori nu are prezent şi viitor aşa cum nu a avut nici pe timpul Uniunii Sovietice, nici timp de 20 de ani de independenţă. Altă cale nu există.”

***

Europa Liberă: Valentina Ursu a stat de vorbă şi cu liderul unui alt partid de la guvernare, cel democrat, Marian Lupu, preşedintele Legislativului moldovean, care a revenit recent dintr-o vizită oficială în Statele Unite şi unde, între alte subiecte, s-a discutat şi perspectiva reglementării transnistrene.


Marian Lupu
Marian Lupu: „Ceea ce numesc eu dialog politic include mai multe elemente importante pentru ţara noastră. Aici mă refer şi la componenta de influenţă americană în dialogul cu statele membre UE privind susţinerea parcursului european al ţării noastre. O altă componentă a dialogului politic este participarea SUA în formatul 5+2. partenerii americani rămîn în continuare interesaţi în participarea în procesul de negocieri, ţine de interesul comun al părţilor ca toţi cei care fac parte din formatul 5+2 să fie la acelaşi nivel de influenţă şi să aibă acelaşi statut într-un format de 7. noi mizăm foarte mult pe SUA şi în continuare în procesul de reglementare definitivă a problemei transnistrene de rînd cu UE , cu Fed. Rusă, Ucraina, OSCE şi doar acest format cu participarea inclusiv a partenerilor americani ar fi platforma care ar aduce un rezultat final pozitiv. ”

Europa Liberă: Se pare că cu excepţia Moscovei şi a Tiraspolului ceilalţi 5 actori acceptă transformarea actualei operaţiuni de pacificare într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Ce vă spun partenerii americani, e posibil de ajuns la un asemenea mandat?

Marian Lupu:
„Aveţi perfectă dreptate situaţia o confirm este exact cu aţi descris-o dvs. Partenrii din Washington împărtăşesc aceeaşi viziune pe care o avem şi noi. Actualul format al forţelor de pacificatori care de fapt presupune prezenţa oamenilor înarmaţi, a forţelor armate. Acest format să fie transformat în unul de observatori civili sub mandat internaţional. Aici avem un perfect consens şi am primit asigurări că partea americană în formatul 5+2 va susţine şi va promova în continuare această poziţie care de altfel reprezintă o soluţie obiectivă şi un pas înainte în reglementarea problemei transnistrene. Şi interlocutorii noştri la Congres şi senatorii şi reprezentanţii Departamentului de Stat au dat dovadă de interes sporit în contuinuare pentru această problemă şi am venit cu asigurări că vor participa foarte activ şi mai departe în condiţiile asigurării unei soluţionări paşnice. Unde trebuie intervenţie în dialog şi bilateral pe axa Washington-Bruxelles, Washington-Moscova, Washington-Kiev pentru a identifica o cale care va duce la soluţionarea acestei probleme. Partenerii americani sunt realişti înţelegînd foarte bine că nu există soluţii imediate la acest subiect, negocierile vor cere timp şi energie, însă sunt satisfăcut prin a constata că am simţit acest angajament care rămîne a fi la cel mai înalt nivel.”

Europa Liberă: De ce acum tot mai mult se discută la Chişinău, dar şi în exterior despre o eventuală federalizare a Moldovei. Cine ar avea interes?

Marian Lupu:
„Trebuie să vedem originea acestei întrebări şi trebuie să recunoaştem că o idee de federalizare a RM anterior a venit şi din partea Moscovei prin mediatorii respectivi fiind participanţi la formatul 5+2 dar să vedem realitatea asemenea idei vin şi din direcţia europeană, UE din partea unor state care ar avea acelaşi sistem politic ”

Europa Liberă: Germania ar fi cea mai interesată ţară?

Marian Lupu:
„Nu doar Germania. Şi nu este cazul să vorbim despre o ţară interesată . sunt ţări care vin cu anumite propuneri cu anumite idei care le par absolut fireşti însă acest caracter firesc a ideilor date poate s-ar înscrie foarte bine în contextul unui sistem politic aşa cum există el în Germania sau în alte state a UE sau Federaţia Rusă. Trebuie să ţinem cont de specificul RM. Anterior am declarat într-un interviu postului dvs. de radio că o eventuală federalizare a Moldovei ar duce la o fragilizare a construcţiei statale, fiindcă suntem la început de asemenea proiect şi statutul regiunii transnistrene în componenţa statului RM acest subiect trebuie tratat cu multă prudenţă astfel încît să fie asigurată statalitatea RM. ”

Europa Liberă: sunteţi de acord că integrarea europeană a Republicii Moldova nu se va întîmpla niciodată atît timp cît există conflictul transnistrean?

Marian Lupu:
„Este greu să spunem este acesta un adevăr absolut sau nu. Dar opinia mea personală, aşa cum simt eu realitatea în urma discuţiilor pe care le am şi cu oficialii europeni, şi cu oficialii din Statele Unite recent pare fi că această teză este una adevărată.”

***

Europa Liberă: Europa Liberă a încercat să afle şi opinia unor locuitori de rând ai regiunii transnistrene despre ideea reintegrării cu Republica Moldova într-un stat federativ.

– Я против такого решения. Никакой федерализации. Нет, только наша самостоятельность. Меня удивляют взгляды Запада и Америки, я понимаю почему, им нужен этот кусочек для своих войск, чтобы давить и уничтожать Россию. Нас предали наши власти, которые купились за доллары.

– Я лично приверженец того, что Приднестровье должно жить самостоятельной политической жизнью, поскольку мы уже доказали 20-летним юбилеем, который уже прошел, что мы можем. Да, у нас еще нет сил достаточных, но, тем не менее, мы к этому стремимся. Приднестровье к этому стремится. Я сама из Кишинева и знаю, как живет Гагаузия в составе Молдовы, поэтому я бы не советовала горячиться и обращать внимание на эту федерацию вообще как таковую.

– Да нет, неприемлемо. Уже столько лет живем каждый своей жизнью, куда уже сейчас опять соединяться.

– А я читаю новости, смотрю и слушаю, и сама не знаю, и думаю, может быть, это будет лучше, а может быть и нет. Ну, мне кажется, что признание – ну почему-то мне так кажется – никогда у нас не будет как отдельного государства. Поэтому, наверное, может быть и федерация с Молдовой…

– Неуютно буду себя чувствовать, очень даже неуютно. После тех событий, которые случились... Такова ситуация, что сейчас по-другому как-то не получается, потому что – что? Приднестровье, оно должно быть как бы вместе с Россией, а Россия – она за объединение в составе государства, такая вот получается заморочка, если так по-русски говорят. Надо как-то выходить из этой ситуации, а вот каким образом выходить – знаете, это еще, наверное, никто не придумал.

Europa Liberă: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG