Linkuri accesibilitate

Ciprul preia președinția UE cu misiunea de a o ajuta să depășească criza datoriilor.

Începând de duminică, 1 iulie, președinția rotativă a Uniunii Europene este deținută de o țară... falimentară. E vorba de Cipru, care a devenit recent al cincilea stat din zona euro obligat să apeleze la credite externe pentru a evita incapacitatea de plată. Detalii are Mircea Țicudean.

Printr-o ironie a sorții, scrie agenția France Presse, Ciprul preia președinția Uniunii Europene cu misiunea de a ajuta clubul celor 27 să depășească criza datoriilor tocmai când el însuși a ajuns în pragul falimentului.

Nicosia a așteptat opt ani, de la aderarea din 2004, să joace un rol mai mare pe scena europeană, dar acum subiectul la ordinea zilei printre ciprioți este falimentul intern.

Oficiali de la Comisia Europeană, FMI și Banca Centrală Europeană erau așteptați astăzi la Nicosia pentru a evalua situația sistemului bancar cipriot și alte nevoi financiare ale guvernului cipriot.

Negocierile vor stabili suma concretă a împrumutului, dar și reformele pe care Ciprul este dator să le aplice, în schimb.

Se crede că insula mediteraneeană divizată, cu a treia cea mai mică economie din zona euro, va avea nevoie de aproximativ 10 miliarde de euro, adică suma cea mai mică dintre cele cerute până acum de țările din UE lovite de criză.

Analiștii spun că Nicosia și-a aplicat singură o lovitură de imagine recunoscând că are nevoie de ajutor abia în ajunul preluării președinției UE. „Dacă recunoșteau mai curând, atenția presei s-ar fi mutat demult în altă parte”, a spus finanțista Fiona Mullen, citată de AFP. Acum, a mai spus experta, Ciprul se va afla într-o situație ușor penibilă.

Dacă nu ar fi tărăganat reformele, Ciprul ar fi trebuit deja să câștige 200 de milioane de euro din impozite mărite, asigurându-se că deficitul său bugetar se încadrează în limita permisă de UE, de 3% din PIB, față de 6,3% anul trecut. Guvernul cipriot insistă că nu va renunța la rata de 10% a impozitului pentru corporații, așa că UE va încerca să convingă Nicosia să obțină bani suplimentari din altă parte: reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar, reforma sistemului de indexare a salariilor și o supraveghere mai strictă a băncilor cooperative.

Președintele cipriot Demetris Christofias, singurul lider comunist din UE, încearcă încă să obțină credite alternative, de pildă de la Rusia sau China, pentru a-și scăpa compatrioții de măsurile de austeritate care tind să însoțească orice credit de la Comisia Europeană și FMI.

„Nu este un păcat” să ceri credite din est - a spus Christofias joia trecută la Bruxelles, la summitul european consacrat crizei datoriilor. Ciprul a și primit de altfel în 2011 un împrumut de 2,5 miliarde de euro de la Rusia pentru a-și refinanța datoria pe anul curent.

Economiștii spun că necazurile Ciprului se datorează atât unor politici sociale prea generoase, cât și fapului că are un sector bancar disproporționat de mare și prea expus problemele din economia Greciei vecine.
XS
SM
MD
LG