Linkuri accesibilitate

30% din cei care-şi vând locuințele din Chişinău o fac pentru că nu-şi permit să plătească facturile (Adevărul)


De unde vine „moldovenismul” ucrainenilor? (Timpul.md)

În „Adevărul” Stela Dănilă scrie că „în Republica Moldova, pentru a deveni un specialist căutat şi bine plătit, este suficient să termini o şcoală profesională. Totuşi, în societate bântuie prejudecata că eşti incompetent, dacă nu ai trecut prin facultate”. Autoarea îl citează pe viceministrul Muncii, Sergiu Sainciuc, crede că e nevoie să fie ridicat prestigiul noţiunii de „muncitor” în societate. Potrivit oficialului „rata de angajare a absolvenţilor şcolilor profesionale este una bună, de 60%. În prezent, cele mai căutate profesii sunt din domeniile construcţii, servicii, transporturi şi industrie”, mai precizează oficialul. Ziarista aminteşte că în Republica Moldova activează 53 de şcoli profesionale (cu durata studiilor de trei ani) şi 15 şcoli de meserii (cursuri de un an). Pe marginea acestor date, Cornel Ciurea, expert la IDIS Viitorul, consideră că „raportând la cererea de pe piaţa muncii, avem un număr prea mare de astfel de instituţii. Unele trebuie lichidate, altele comasate sau reorganizate”.

Într-un articol semnat de Andrei Rizescu în „Adevărul” se abordează tema locuinţelor ieftine din Chişinău. Ziaristul notează că „preţurile locuinţelor variază de la 9.900 de euro, pentru o cameră în cămin, la 20.000 pentru o garsonieră în zone periferice ale Capitalei sau un apartament la mansardă. Experţii susţin că jumătate din tranzacţii sunt făcute de moldovenii care decid să plece din ţară. Alţi 30% din cei care vând o fac pentru că nu-şi permit să plătească facturile”. Nicolae Ostaficiuc de la Bursa Lara susţine că „principala categorie de cumpărători care se interesează de mansarde e compusă din tineri nefamilişti. Cum apare un al treilea membru în familie, ei caută să se mute. Nici pentru vârstnici mansardele nu sunt optime, fiindcă de obicei nu au lift”, adaugă expertul.

Într-un comentariu al agenţiei ruseşti de ştiri RIA-Novosti se arată că din 1 iulie, preţul gazelor naturale pentru întreprinderile industriale din stânga Nistrului a crescut cu 7%. Ca urmare, vor creşte nesemnificativ preţurile la electricitate - cu 8% şi la energia termică - cu 1%. Un decret în acest sens a fost semnat de liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, menţionează agenţia. Necesitatea revizuirii tarifelor se explică prin faptul că între preţul de import al gazului natural şi preţul livrat către consumator există o diferenţă uriaşă. În primul trimestru al anului 2012, regiunea a primit gaz natural rus la un preţ de 388 de dolari pentru o mie de metri cubi, în timp ce preţul final pentru toate categoriile de consumatori este de doar 75 de dolari. Astfel, autorităţile din stânga Nistrului încearcă să reducă din diferenţă. Directorii celor câteva uzine din regiune au întâmpinat decizia fără optimism, deoarece întreprinderile lor funcţionează în condiţiile nerecunoaşterii regiunii şi a unui dublu sistem de taxare şi control vamal. Potrivit experţilor locali, astfel de decizii ar putea aprofunda criza economică din Transnistria.

Pornind de la recenta confruntare între Bucureşti şi Kiev legate de limba română şi cea „moldovenească” (Rada Supremă de la Kiev a adoptat un proiect de lege prin care conferă limbilor română şi moldovenească statut de limbi regionale, n.r.) istoricul Octavian Ţâcu explică în Timpul.md „de unde vine „moldovenismul” ucrainenilor şi „sensibilitatea” sporită a Kievului faţă de problema identităţii şi statalităţii în RM? Evident, din percepţia formată în timp la ucraineni asupra Basarabiei. Axiomatic, „moldovenismul” este văzut în spaţiul românesc doar ca o emanaţie a politicilor Moscovei, pe când Kievul a contribuit la fel de mult, poate chiar mai mult, la teoretizarea şi punerea în practică a „moldovenismului”, mai ales a „moldovenismului” de tip sovietic”.
XS
SM
MD
LG