Linkuri accesibilitate

Interviu cu Loretta Handrabura, adjuncta ministrului educației de la Chişinău.

Pentru mulţi elevi, după bac urmează admiterea la facultate. Anul acesta pentru prima data, universităţile au libertatea de a decide după ce criteriii aleg candidaţii. Valentina Ursu a stat de vorbă cu adjuncta ministrului educaţiei, Loretta Handrabura:

Loretta Handrabura: „Noi am propus ca metodologia de admitere pentru acest an să consune cu conceptul de autonomie universitară. Ca universităţile să decidă cum îşi selectează candidaţii pentru universităţile lor. De exemplu, am susţinut şi susţin până în prezent că ar fi bine să avem o formă fie test, fie examen de admitere. Acum noi chiar am făcut dovada că nu mai vrem să avem o procedură centralizată. Pentru acest an chiar am lăsat să decidă dânșii şi să facă dovada că nu declară doar intenţii de autonomie universitară, dar pot şi să utilizeze această oportunitate. Să vedem care vor fi deciziile.”

Europa Liberă: Pentru că e totuşi puţin timp e puţin probabil ca să se facă schimbări radicale în regulamentele care sunt deja în vigoare, nu? Se iau în calcul notele de la BAC, media pe anii de studii. Şi urmează să mai decidă cei care conduc universităţile dacă mai iau în calcul şi notele de la disciplinele de profil.

Loretta Handrabura: „Eu nu aş zice că este puţin timp. Dacă tot se purta discuţia. Şi mulţi rectori ziceau că dânșii vor să selecteze candidaţii, bănuiam că au şi decizia necesară sau chiar cunosc la ce specialităţi vor introduce o anumită probă. Cel puţin noi făceam ipotetic un exerciţiu şi admiteam faptul că ar putea să fie probe la specialităţile mai mult solicitate. Desigur este altă situaţie pentru specialităţi care nu sunt în top, nu sunt în vogă. Aşteptăm cu mare nerăbdare în câteva zile să aflăm deciziile senatelor şi să vedem cum valorifică universităţile această libertate de decizie pe care le-am oferit-o.”

Europa Liberă: Cât de mult are de câștigat calitatea învățământului superior prin ceea ce le-aţi oferit acum?

Loretta Handrabura:
„Eu văd o corelare directă. Atunci când tu ai şansa să mai introduci o probă prin care să-i selectezi pe cei mai buni, aşa încât să-ţi menţii prestigiu. Vă zic mai cu seamă la specialităţile unde este mare bătălie, aceste universităţi chiar au şansa să-i selecteze pe cei mai buni.”

Europa Liberă: Rectorul ASEM, Grigore Belostecinic spunea într-un interviu pentru Europa Liberă că dacă se va încerca limitarea admiterii în universităţi aceasta în nici un caz nu înseamnă că un număr mai mare de pretendenţi la studii vor pleca să facă studii în învățământul profesional tehnic, ei vor pleca să facă studii în alte universităţi, aşa cum spune el, unde uneori sunt de o calitate mult mai proastă.

Loretta Handrabura:
„Deocamdată cifra se menţine.”

Europa Liberă: Rectorii spun că vor fi mai puţini studenţi.

Loretta Handrabura:
„Fiindcă şi mai puţini absolvenţi avem. Eu vă dau o simplă cifră, în anul acesta pentru BAC au depus cerere ca să susţină 29 de mii, dintre care doar 19600 sunt absolvenţi de liceu. Din cauza natalităţii şi a factorului demografic noi avem din an în an mai puţini absolvenţi. Şi atunci, respectiv şi cifra de admitere corelează şi cu acest indicator.”

Europa Liberă: Şi totuşi trebuie sau nu Guvernul să intervină în reglementarea planurilor de înmatriculare la diferite specialităţi? Pentru că sunt voci care spun că se pregătesc zeci şi chiar sute de mii de economişti, jurişti, bancheri, specialişti în relaţii internaţionale, dintre care după absolvire 20 la sută sunt plasaţi în câmpul muncii conform specialităţii. În acelaşi timp în Moldova s-ar simţi lipsă de specialiști în domeniile tehnice.

Loretta Handrabura:
„Cred atâta timp cât nu avem Agenţia de Asigurare a Calităţii care ar asigura evaluarea şi acreditarea programelor de studii, noi nu avem acest instrument pe moment.”

Europa Liberă: De ce întârzie această Agenţie?

Loretta Handrabura:
„Această Agenție este direct legată de adoptarea proiectului Codului Educaţiei. Doi la mână, chiar şi în ţările unde deja aceste agenţii există, primul exemplu care îmi vine acum în cap este Germania, o comandă de stat există în majoritatea ţărilor. Deja dacă se liberalizează de exemplu cifra, adică nu se stabileşte pe planul de înmatriculare cu taxă sau fără acoperire de la buget. Asta se produce doar atunci când universităţile au trecut prin această evaluare şi acreditare şi se cunoaşte capacitatea lor instituţională, dar oricum este reglementat.”

Europa Liberă: Ce le-aţi răspunde celor care sugerează că anumite cazuri triste de corupţie de la BAC ar putea să se transfere la universităţi la admitere în instituţiile de învățământ superior.

Loretta Handrabura:
„Doamna Ursu eu regret. Este mai mult decât regretabil. Chiar dacă eu conștientizez că acest fenomen care cu regret s-a înrădăcinat în societatea noastră deja ajunge să fie ca o corvoadă în toate acţiunile noastre prin care ne propunem să avem o abordare şi o evaluare obiectivă. În contextul întrebării de mai sus, noi tocmai anul acesta printr-o decizie comună cu Ministerul Economiei şi Ministerul Muncii care de fapt fac prognoza şi analiza de piaţă am ajuns la înţelegerea aceluiaşi fapt pe care l-aţi enunţat şi dvs. că într-adevăr piaţa noastră este suprasaturată cu absolvenţi din domeniul economiei, juridică. De aceea anul acesta cifra s-a diminuat în folosul altor domenii la mare căutare pe piaţă. Domenii pe care dacă le vor selecta candidaţii va fi un avantaj în sensul că se vor putea încadra în câmpul muncii ramura aceasta dezvoltându-se, este vorba de tehnologii informaţionale. Noi am majorat cifra de admitere pentru acest an cu 210 locuri la acest capitol. De asemenea analiza ne-a arătat că avem nevoie de specialişti la ştiinţe ale educaţiei unde avem cu 110 locuri mai multe şi inginerie, activităţi inginereşti, tehnologii informaţionale, teleradiocomunicaţii. Toate se regăsesc tocmai în această abordare care consonă şi cu o nouă specialitate, pe care am introdusă anul acesta şi la solicitarea agenţilor economici şi a universităţii de profil, ingineria sudării. Prin urmare se face această analiză de piaţă prin care noi gândim în perspectiva angajării în câmpul muncii a absolventului în care şi statul şi părinţii investesc ca şi formare profesională . Desigur noi mai înţelegem că mai există o dimensiune pe care noi trebuie să o consolidăm anume exerciţiul de ghidare în carieră a elevilor noştri aşa încât dânșii să înţeleagă foarte clar ce au de câștigat când îşi aleg o profesie care este căutată pe piaţa locurilor de muncă şi consună cu cunoştinţele şi competenţele lui. Fiindcă mai avem şi cazurile şi în fiecare an universităţile după sesiune exmatriculează studenţii care nu fac faţă rigorilor pe care le avem noi în universităţi.”
XS
SM
MD
LG