Linkuri accesibilitate

Cazurile de tortură şi de reţinere ilegală în regiunea transnistreană


De ce nu intervin autoritățile de la Chişinău. Cazul Alexandru Ursu

Republica Moldova are restanţe la capitolul combaterea torturii, susţin experţii Promo-Lex, care se arată îngrijoraţi mai ales de situaţia din regiunea transnistreană a ţării. Oamenii continuă să fie deţinuţi ilegal de regimul din stânga Nistrului, declară avocaţii instituţiei. Printre ei şi ofiţerul de sector din raionul Căuşeni, Alexandru Ursu, condamnat la 15 ani de închisoare după ce şi-a cumpărat un apartament în Tighina. Mai multe detalii am aflat chiar de la tatăl lui Alexandru, Timofei Ursu:

Timofei Ursu: „El lucra poliţist şi am cumpărat un apartament în Bender (Tighina) şi doi ani de zile a locuit în acel apartament. După doi ani de zile l-au arestat pe drum. Apoi au început problemele. M-am dus la Procuratură a doua zi şi m-au închis pe mine, spunînd că am făcut acte false. Cum am făcut acte false dacă sunt înregistrate la notar, sunt documente de stat de la ei, nu le-am făcut noi acasă! I-au dat 15 ani, nu au spus la nimeni nimic.”

Europa Liberă: Apartamentul până la urmă a rămas unuia dintre colaboratorii care l-au reţinut pe fiul Dvs?

Timofei Ursu:
„Da, da.”

Europa Liberă: De ce a fost el neoficial reţinut?

Timofei Ursu:
„Fiindcă e poliţist...”

Europa Liberă: Aveţi posibilitatea să vorbiţi cu el, în ce condiţii este deţinut?

Timofei Ursu:
„E foarte greu, are multe probleme el tot nici nu vrea să îmi spună.”

Europa Liberă: Aţi încercat să cereţi ajutor de la autorităţile de la Chişinău?

Timofei Ursu:
„La toţi am fost şi iaca răspunsuri: „nu pot colabora, nu ne primesc”. Am vrut să intrăm la Filat, deja patru luni de zile avem, nu putem intra.”

Europa Liberă: Ce vă spun?

Timofei Ursu: „Ne-o spus să mergem la Tiraspol şi acolo o să căutăm dreptate pentru că ei nu pot colabora cu transnistrenii. Nici nu ne-au permis să intrăm la Filat, să ne întâlnim sau să-i spunem ceva. Ne gândim că dacă nu reuşim nimic, ne rămâne să ne odihnim lângă Ştehan cel Mare.”

Europa Liberă: Vă gândiţi să protestaţi?

Timofei Ursu:
„D-apoi cum?”

Europa Liberă: Situaţia s-a schimbat după ce a venit Evgheni Şevciuk la putere?

Timofei Ursu:
„Oleacă ne mai primeşte şi îl vedem cîteodată, dar aşa nu...”

Europa Liberă: În trecut nu îl vedeaţi?

Timofei Ursu:
„Doi ani şi jumătate nu l-am văzut deloc.”

Europa Liberă: După doi ani era schimbat?

Timofei Ursu:
„Da...”

Europa Liberă: Spuneaţi că fiul Dvs este bolnav, reuşiţi să-i oferiţi medicamente?

Timofei Ursu:
„Niciun medicament nu ne dă voie să-i dăm.”

Europa Liberă: Dar medicii îl vizitează?

Timofei Ursu:
„Nu e niciun medic acolo, e un medic veterinar.”

Europa Liberă: Mai aveţi încredere în cineva?

Timofei Ursu:
„Nu cred în nimic deja. S-o uitat din nou totul şi nimeni nu ştie nimic.”

Alexandru Ursu, condamnat de către autorităţile transnistrene la 15 ani de detenţie. Asociaţia Promo-Lex oferă asistenţă juridică rudelor şi deţinuţilor din stânga Nistrului. În opinia avocaţilor organizaţiei, numărul persoanelor închise în penitenciarele din regiunea transnistreană este alarmant. Pentru comparaţie: dacă în 19 penitenciare din dreapta Nistrului sunt deţinute peste 6 mii de persoane, în doar 3 penitenciare din autoproclamata republică nistreană sunt închişi aproape 3 mii de oameni. Ion Manole, directorul „Promo-Lex” susţine că majoritatea celor deţinuţi îşi ispăşesc pedeapsa în baza unor sentinţe emise de autorităţi nerecunoscute, prin urmare nici deciziile acestor autorităţi nu pot fi considerate legale:

Ion Manole: „În stânga Nistrului avem o situaţie care, pe de o parte, nu poate fi documentată, nu cunoaştem situaţia reală de acolo, iar pe de altă parte, avem declaraţiile victimelor sau rudelor, care continuă să vorbească despre acest fenomen în regiunea transnistreană. Dacă e să dau prin comparaţie o apreciere a situaţiei de acolo, cred că aş vorbi în felul următor: în dreapta Nistrului avem o societate civilă, avem autorităţi constituţionale care sunt legate de anumite instrumente internaţionale şi obligaţiuni, unde avem reprezentanţi ai structurilor internaţionale, cum ar fi OSCE. CoE, delegaţia UE, ce să mai vorbim de situaţia din stânga Nistrului? Acolo nu avem aşa ceva. Nu avem aceste elemente, societatea civilă nu există în ceea ce priveşte drepturile omului, nu avem autorităţi constituţionale care ar fi legate de anumite instrumente şi obligaţiuni internaţionale, nu există accesul multor diplomaţi din dreapta Nistrului în stânga Nistrului, nu există acces în închisorile de acolo. Aici, dacă avem de bine de rău un mecanism de prevenire a torturii, acolo el nu există, deşi am avut cazuri în care tinerii au fost omorâţi în bătaie în structurile paramilitare de acolo.”

Europa Liberă: Dle Manole, putem spune că sentinţele pe care le primesc oamenii din stânga Nistrului sunt, de fapt, nişte sentinţe ilegale?

Ion Manole:
„În primul rînd, ele sunt emise de structuri ilegale, deci aceste structuri nu sunt recunoscute, nu sunt constituţionale, dar vrem nu vrem, ele există şi ele acţionează, emit acte, decizii în urma cărora soarta oamenilor este afectată.”

Europa Liberă: Promo-Lex oferă asistenţă juridică victimelor torturii din stânga Nistrului şi victimelor regimului de acolo. Oamenii care apelează la Dvs, cel mai des de ce se pâng?

Ion Manole:
„De discriminare, oamenii de acolo se plâng de lipsa unui mecanism, de lipsa unui acces spre un mecanism viabil, instrument viabil şi credibil, eficient, la care ar putea aplica şi să îşi apere aceste drepturi.”

Europa Liberă: Cum pot fi cazurile de tortură care au loc în regiunea transnistreană a ţării depistate de autorităţile de la Chişinău, de asociaţia Dvs. Aveţi acces?

Ion Manole:
„Nu avem acces, dar atunci cînd suntem sesizaţi asupra unui astfel de caz încercăm prin intermediul OSCE, prin intermediul autorităţilor constituţionale şi a altor organizaţii internaţionale să cerem ca ei, la rândul lor, să întreprindă aceste vizite şi să discute individual cu anumite persoane de acolo.”

Europa Liberă: Şi sunt deschişi oficialii transnistreni?

Ion Manole:
„Clar lucru că nu sunt deschişi. Cei de la Tiraspol nu au această dorinţă şi nu sunt fericiţi cînd se întâmplă acest lucru, dar depinde în mare parte chiar de competenţa autorităţilor constituţionale. Dacă ar insista mai des şi mai profesionist cei din dreapta Nistrului, eu cred că lucrurile s-ar schimba mult mai eficient în favoarea respectării drepturilor omului.”

Europa Liberă: Dar Chişinăul are acces, control, asupra penitenciarelor din stânga Nistrului?

Ion Manole:
„Nu, penitenciarele care sunt sub controlul regimului de la Tiraspol, sunt penitenciare de tip închis. Nimeni nu are acces acolo, au fost efectuate doar cîteva vizite ale unor Comisari pentru Drepturile Omului care încercau să monitorizeze situaţia din aceste locuri de detenţie, dar din informaţiile pe care le-am citit în urma concluziilor lor, din rapoarte, am observat că şi ei au înţeles că aceste vizite erau pregătite, pentru a avea concluzii favorabile regimului de acolo.”

Europa Liberă: Să ne referim la un caz concret, cel al poliţistului Alexandru Ursu. Tatăl, soţia lui au încercat să apeleze la autorităţile din regiunea transnistreană. Au apelat şi la autorităţile de la Chişinău, aici li s-a spus că nu se poate interveni. Ce soluţie există pentru acest cetăţean al Republicii Moldova?

Ion Manole:
„Evident, în cazul de faţă avem doar soluţia politică. Este nevoie ca autorităţile, cele care în mare parte negociază cu regimul de la Tiraspol deja vrem nu vrem este o realitate, ei trebuie să insiste ca persoanele care s-au adresat către autorităţile constituţionale să beneficieze de anumite drepturi şi chiar să fie cercetate de către autorităţile constituţionale. Să admitem că există anumite fapte ce ar demonstra vinovăţia acestei persoane. În cazul de faţă, mai ales că presupusa faptă a fost săvârşită pe teritoriul oraşului Tighina, ar trebui implicate autorităţile constituţionale împreună cu regimul de la Tiraspol ar trebui investigată minuţios situaţia acestui tânăr, iar în cazul în care este vinovat el trebuie dedat autorităţilor constituţionale pentru a fi judecat şi pentru a răspunde în faţa legii.”

Europa Liberă: Avocatul poporului din stânga Nistrului chiar funcţionează, chiar îi ajută pe oameni?

Ion Manole:
„Nu, semnalele pe care le avem noi de acolo ne arată că această poziţie numită ombudsman în regiune nu face altceva decît să încerce muşamalizarea cazurilor grave şi să lustruiască imaginea regimului de acolo.”

Europa Liberă: Chişinăul nu poate sau nu vrea să se implice în rezolvarea cazurilor de tortură, de reţinere ilegală în regiunea transnistreană?

Ion Manole:
„Dacă un oficial sau un reprezentant al statului, indiferent de ce nivel, spune că nu se poate, întrebaţi-l ce anume a întreprins? În momentul în care va avea un răspuns vom putea înţelege dacă a depus suficiente eforturi în vederea apărării drepturilor omului în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Sugeraţi că nu se depun destule eforturi?

Ion Manole:
„Evident, atunci cînd ei spun că nu se poate, ei de fapt scot în evidenţă inacţiunile pe care autorităţile constituţionale le admit de 20 de ani încoace.”
XS
SM
MD
LG