Linkuri accesibilitate

Măsurile de încredere la Nistru: bilanţ şi perspective


Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk la Rottach-Egern, Germania, 20 iunie 2012.

Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk la Rottach-Egern, Germania, 20 iunie 2012.

Premierul Vlad Filat şi liderul transnistrean Evgheni Şevciuk au discutat în Germania următorii paşi pentru consolidarea încrederii.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Premierul Vlad Filat şi liderul transnistrean Evgheni Şevciuk s-au întâlnit în Germania ca să discute următorii paşi pentru consolidarea încrederii. Ce spun experţii de la Chişinău şi Tiraspol despre perspectiva negocierilor politice? Şi… unde preferă să-şi petreacă transnistrenii concediile de vară?

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

„Toate înţelegerile convenite până acum se îndeplinesc, fapt ce consolidează încrederea între participanţii la proces”, a declarat premierul Vlad Filat în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk, în Germania. Cei doi au discutat în cadrul unei conferinţe organizată de OSCE şi dedicată măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Un comunicat de presă de la Guvern precizează că cei doi au trecut în revistă acţiunile întreprinse pentru îndeplinirea înţelegerilor convenite până la această etapă, inclusiv rezultatele activităţii grupurilor de experţi de pe ambele maluri ale Nistrului şi au trasat unele obiective pentru perioada următoare.

Vladimir Filat şi Evgeni Şevciuk

Vladimir Filat şi Evgeni Şevciuk

La rândul său, Evgheni Şevciuk a spus că „este o obligaţie comună crearea condiţiilor optime pentru cetăţenii noştri, eliminarea barierelor în dezvoltarea economiilor. Numai succesul cooperării sociale şi economice şi realizarea strictă a înţelegerilor dintre Transnistria şi Moldova, - a adăugat Şevciuk, - pot servi drept o temelie solidă pentru a începe discutarea unor probleme mai importante şi atingerea compromisurilor”. Potrivit agenţiei Olvia-press, liderul de la Tiraspol a remarcat un progres în activitatea grupurilor de experţi, îndeosebi înţelegerile privind circulaţia trenurilor de marfă şi a celor din domeniul vamal. Şevciuk a spus că există un anumit progres şi în negocierile politice şi îndemnat la activizarea dialogului şi în alte domenii. „Cele mai sensibile domenii pentru populaţie şi care au un potenţial de rezolvare sunt comunicaţiile, transportul auto şi sfera bancară – toate acestea aşteaptă o soluţie cât mai rapidă”, a declarat şeful administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk. Amintim că la conferinţa din Germania au participat şefii grupurilor de experţi de la Chişinău şi Tiraspol, negociatorii celor două părţi şi reprezentanţii formatului 5+2 de negocieri: OSCE, Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană şi Statele Unite, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor internaţionale donatoare care sprijină financiar proiectele de sporire a încrederii între Chişinău şi Tiraspol: PNUD, Banca Mondială, Consiliul Europei.

După conferinţa din Germania, şefa Misiunii OSCE în Moldova, ambasadoarea Jennifer Brush, a declarat Europei Libere că apreciază ameliorarea condiţiilor pentru contacte şi colaborare în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. „Cu cât mai mult comunică părţile, cu atât sunt mai aproape de un acord cu privire la aspectele ce îmbunătăţesc viaţa oamenilor de pe ambele maluri ale râului. Ne încântă faptul că îmbunătăţirea vieţii populaţiei este o prioritate pentru conducerile din ambele părţi. Fără acest tip de dialog, această regiune va rămâne neatractivă pentru investitorii străini.”, a declarat Jennifer Brush. Rugată să comenteze informaţiile de presă referitoare la o presupusă insistenţă din partea Germaniei pentru a se accepta o federalizare a Republicii Moldova, şi la existenţa unui plan ruso-german de soluţionare a conflictului transnistrean, şefa Misiunii OSCE a spus că Germaniei trebuie să i se pună această întrebare, şi că ea personal nu are cunoştinţă de un asemenea plan.

Vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov a dezminţit şi el speculaţiile referitoare la o eventuală soluţie a federalizării. Eugen Carpov a declarat Europei Libere că în Germania nu s-au discutat chestiuni politice şi că tema centrală a fost consolidarea măsurilor de încredere. „Un accent foarte serios a fost pus în discuţia domnului Filat cu Evghenii Şevciuk pe problema liberei circulaţii pentru cetăţeni şi mărfuri între cele două maluri. S-a ajuns şi la anumite decizii comune, s-au referit şi la faptul că trebuie să finalizăm lucrările pentru ca să reluăm circulaţia pe podul de la localităţile Bîcioc şi Gura Bâcului. Chişinăul a propus să examinăm posibilitatea relansării unor puncte de tren pentru pasageri care circulă spre Federaţia Rusă prin Bender şi Tiraspol”, a declarat vicepremierul moldovean Eugen Carpov.

Asistentul secretarului de stat american Philip Gordon a declarat că Statele Unite ar dori să coopereze mai strâns cu Uniunea Europeană în formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean. Un comunicat al parlamentului moldovean spune că Gordon a făcut declarația la întrevederea la Washington cu speakerul Marian Lupu, care s-a aflat în vizită în Statele Unite. Marian Lupu a cerut la Washington anularea definitivă a restricțiilor comerciale din epoca sovietică pentru Republica Moldova. În cadrul unei întrevederi cu speakerul Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, Lupu și-a exprimat speranța că amendamentul Jackson-Vanick va fi anulat până în luna august, și că asta va îmbunătăți schimburile comerciale dintre cele două țări. În cadrul vizitei în Statele Unite Marian Lupu a asistat și la crearea unui grup de prieteni ai Moldovei în Congresul american.

***

Europa Liberă: Aşadar, conferinţa din Germania pe tema măsurilor de încredere s-a axat mai mult pe rezultate şi perspective, însă nu a fost una la care s-ar fi luat decizii importante. De ce a fost atunci nevoie de prezenta liderilor de la Chişinău şi Tiraspol, Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk? O întrebare pe care i-am adresat-o oaspetelui ediţiei de astăzi, istoricul şi analistul politic de la Chişinău Anatol Ţăranu, director al centrului „Politicon”:

Anatol Ţăranu

Anatol Ţăranu

Anatol Ţăranu: În reglementarea politică a conflictului transnistrean este foarte important factorul uman. Din acest punct de vedere, întâlnirea liderilor Chişinăului şi Tiraspolului are o valoare foarte mare, fiindcă deseori problemele principale se rezolvă la nivel personal. Din acest punct de vedere, întâlnirea care a avut loc în Germani are toate conotaţiile acestei valori. Pe de altă parte, este evident că liderii Chişinăului şi Tiraspolului au profitat de o conferinţă organizată de OSCE a grupurilor de experţi şi în acest sens apariţia liderilor a imprimat o conotaţie suplimentară a acestei întâlniri, una la mână, iar pe de altă parte experţii au avut posibilitatea nemijlocit să primească indicaţii de la şefii săi, în sensul cum trebuie să se desfăşoare negocierile şi cum trebuie să fie puse punctele pe „i”.

Europa Liberă: Să înţelegem că aceste negocieri la nivelul experţilor ar putea acum să aibă mai mulţi sorţi de izbândă?

Anatol Ţăranu: Cred că da. Şi este important că această conferinţă a fost organizată anume în Germania, ţara care de câţiva ani manifestă un interes deosebit în ceea ce priveşte reglementarea politică a conflictului transnistrean. Iar pe de altă parte este foarte important ca reglementarea politică să treacă deja de la acest stadiu al „paşilor mărunţi” la nişte mişcări mai serioase în sensul obţinerii unor rezultate deja de ordin politic. Pe parcursul unui an se discută probleme care ţin de reglementarea unor lucruri mai secundare, cu toate că ele sunt foarte importante pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, dar deocamdată grupul negociatorilor evită să abordeze frontal problema statutului Transnistriei.

Europa Liberă: Dl Şevciuk a spus chiar în cadrul convorbirilor că numai succesele în colaborarea socio-economică ar putea servi drept o temelie solidă pentru începutul discuţiilor politice. Aşa să fie? Sau Tiraspolul trage de timp? Prin Tiraspol subînţelegându-se şi Moscova.

Sovietul suprem din Tiraspol

Sovietul suprem din Tiraspol

Anatol Ţăranu: Este o opinie demult încetăţenită la Tiraspol şi ei merg anume pe această cale: deci, problemele economice, problemele sociale şi mai pe urmă vedem dacă s-au creat premise pentru a soluţiona şi problemele politice. E greu acum de spus dacă Tiraspolul este serios intenţionat să meargă pe calea reglementării politice a conflictului. Dar este absolut evident că situaţia de astăzi este mult mai bună, mult mai promiţătoare, decât acea de câţiva ani în urmă, când dialogul între ambele maluri ale Nistrului era totalmente blocat. În acest sens trebuie doar să salutăm aceste intenţii şi aceste măsuri care sunt întreprinse pentru a apropia două maluri.

Europa Liberă: Dl Ţăranu, şi ultima întrebare, i-am auzit pe unii experţi transnistreni spunând cu referire la procesul de negocieri că la Chişinău se vorbeşte deja despre acoperişul viitoarei case comune, în timp ce nu ar exista de fapt nici fundamentul acesteia. Aşa să fie? Să nu existe o temelie pentru reluarea negocierilor politice?

Anatol Ţăranu: Eu nu o dată am menţionat şi sunt gata să reiterez acest gând: soluţionarea problemei conflictului transnistrean nu ţine doar de competenţa Chişinăului şi Tiraspolului. Ar fi o mare greşeală să admitem această posibilitate. Conflictul transnistrean deja de mai mulţi ani se găseşte în custodia marilor puteri şi are conotaţii geopolitice pronunţate. În acest sens, noi putem să mizăm pe nişte perspective în sensul obţinerii unui rezultat politic în soluţionarea conflictului transnistrean doar în acel moment când va exista un consens, va exista o înţelegere între partenerii noştri internaţionali care sunt participanţi la formatul 5+2. Mai simplu spus, dacă Rusia va primi suficiente compensaţii de la partenerii săi occidentali pe alte direcţii, ar putea să cedeze din elanul menţinerii regimului separatist de la Tiraspol care este privit de Moscova ca o pârghie de menţinere a Republicii Moldova în zona de influenţă a Rusiei. În acest sens, nu trebuie să fim exagerat de optimişti în ceea ce priveşte această întâlnire a liderilor Chişinăului şi Tiraspolului în Germania. Este doar o etapă pe un drum lung în finalul căruia am putea să obţinem soluţionarea politică a conflictului.

Europa Liberă: opinia oaspetelui ediţiei, istoricul şi analistul politic Anatol Ţăranu. Domnia sa, reamintim, a fost spre sfârşitul anilor 90 negociatorul principal al Chişinăului cu Tiraspolul, ulterior - ambasador la Moscova şi parlamentar. În prezent, Anatol Ţăranu este directorul Centrului de Cercetări Strategice şi Consultanţă Politică „Politicon”.

***

Premierul Vlad Filat şi liderul transnistrean Evgheni Şevciuk au plecat în Germania cu acelaşi avion, iar într-un interviu acordat Europei Libere înainte de această vizită, premierul Filat s-a arătat optimist în legătură cu efectele discuţiilor, spunând că s-a realizat „un progres considerabil” în apropierea celor două maluri. Liliana Barbăroşie a întrebat mai mulţi observatori transnistreni dacă împărtăşesc optimismul demnitarului moldovean. Relatează, Iulia Mihailov.

Politologul de la Tiraspol, Andrei Safonov, crede că premierul de la Chişinău şi liderul de la Tiraspol trebuie să lase deocamdată la o parte problemele politice şi să se preocupe în mod exclusiv de cele sociale şi economice, dacă vor să avanseze în procesul de apropiere a celor două maluri ale Nistrului:

Andrei Safonov

Andrei Safonov

Andrei Safonov: „În primul rând trebuie reglementată situaţia legată de pensii. Mulţi oameni primesc pensii pe ambele maluri ale Nistrului şi cu asta trebuie de făcut ceva. Apoi, este necesar să fie omise toate obstacolele din circulaţia mărfurilor, nu doar de pe malul drept pe malul stâng, ci şi invers. Transnistria s-ar putea gândi de asemenea la contopirea punctelor vamale de control cu cele de grăniceri la hotare, astfel încât să nu mai existe controlul dublu la hotar cum este acum. Republica Moldova ar putea să fie mai indulgentă în raport cu transnistrenii cu cetăţenie ucraineană sau rusă care traversează hotarul şi li se cer acte de şedere pe teritoriul transnistrean. Părţile ar putea coopera cu succes şi la câteva proiecte comune ecologice legate de râul Nistru. Din câte cunosc, atât Şevciuk, cât şi Filat spun că deocamdată nu vor atinge problemele politice. Din câte se vede, şi fără politică, sunt suficiente de făcut.”

Dar ce rezultate deja au fost obţinute, dacă se poate vorbi despre rezultate, la jumătate de an de la restabilirea negocierilor oficiale. Jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev, enumeră câteva dintre cele care i se par mai importante:

Maxim Kuzovlev: „Dacă e să vorbim despre ceva ce poate fi palpat, atunci în Tiraspol, de exemplu, au apărut câteva companii de la Chişinău. Şi mai multe mărfuri produse pe malul drept am văzut pe rafturile magazinelor de la Tiraspol. S-a avansat în problema circulaţiei feroviare, deşi mari rezultate practice nu am observat. O realizare este că s-a găsit pe ce să fie cheltuite cele 12 milioane de euro oferite de UE pentru măsurile de sporire a încrederii. Din aceste fonduri, deja se organizează vizite de documentare comune, cu oficiali transnistreni şi moldoveni, în Occident. Suma aceasta nu este prea mare ca să poată fi utilă la dezvoltarea unor proiecte sociale de anvergură, dar pentru tururi din astea diplomatice de familiarizare este tocmai suficientă.”

Maxim Kuzovlev

Maxim Kuzovlev

Iată însă ce crede jurnalistul transnistrean despre lipsa de evoluţii în negocierea unor subiectele politice, cum ar fi cel despre statutului regiunii transnistrene:

Maxim Kuzovlev: „Transnistria este o regiune foarte dependentă, cu un statut foarte şubred. De aceea, administraţia transnistreană este nevoită să oscileze şi să spună în Occident una, în Risia - alta, dar să facă cu totul altceva. Transnistrenii nu vor reuşi încă multă vreme să adopte o poziţie clară. Partea moldovenească are agenda sa - să obţină reintegrarea ţării. Partea transnistreană spune că vrea recunoaşterea independenţei. Şi atâta timp cât situaţia economică şi de o parte şi de alta nu e chiar bună, eşti nevoit în faţa creditorilor să creezi impresia că parcă ai căuta căi de apropiere.”

Un punct de vedere împărtăşit şi de un alt politolog de la Tiraspol, Grigore Volovoi, care a fost citat recent de presă cu declaraţia că negocierile sunt imitate şi de o parte, şi de alta.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută şi pe un mal şi pe altul al Nistrului au fost temperaturi record pentru ultimii ani. Nistrul cu apa sa răcoritoare rămâne pentru mulţi se pare şi cea mai accesibilă destinaţie şi loc de refugiu pe vreme de caniculă. Dar unde totuşi preferă transnistrenii să se odihnească? I-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender:

Plaja din Tiraspol

Plaja din Tiraspol

– Если получится, поедем на море. Затока, как правило. Не меньше 200 долларов на человека. Где-то на неделю, может быть, дней на десять. А если не получится, то останемся здесь отдыхать.

– Ну, хотелось бы, конечно, на море попасть, поехать отдохнуть. Зависит от того, найдется ли свободное время и найдется ли компания хорошая, с которой можно поехать на море. На Украину, в Затока, например – любимый курорт. Хотелось бы, конечно, видеть неизвестные новые места, Крым… Доехать до Крыма.

– Пока еще сейчас у нас сессия, в июле освобожусь, думаю поехать на море. Раньше не был, конечно, но в этом году планирую. А еще у меня практика, экспедиция по Днестру. Из Сорок до Дубоссар будет, кажется. А дальше, что планирую – не знаю. Помочь родителям как-то…

– В этом году первый раз ребенка на море повезу. Думаю, что на Украину, на Черное море поедем. Я слышала, что есть такое замечательное место, как поселок Рыбаковка. Там вроде и море чистое, и пляжи хорошие. Туда хочу. Я заранее начинаю откладывать на отпуск, поэтому в принципе могу себе позволить, но кое в чем приходится себя немного урезать. С каждой зарплаты по чуть-чуть откладываю сумму определенную, которую могла бы, допустим, на игрушки ребенку потратить, на какие-нибудь вкусности для него.

– Конечно же, будем уезжать. В плане финансов – интересный вопрос, но надеемся, что все соберем, отпуск будет за пределами ПМР, наверное, куда-то в Египет, Анталия, Крым. Ну, отдых на море, самый такой распространенный летний отдых, особо больше никуда в принципе не планируется ездить. Ну, ездим обычно всегда на Черное, наша зарплата не позволяет нам выезд далеко за рубеж, конечно, здесь поближе.

– Я работаю, и в отпуске, скорее всего, тоже буду работать. Для того, чтобы зимой немного отдохнуть. Ну, в основном дома, с внуками – и все. Ну, какие радости у пенсионеров?

– Никуда не поеду, буду работать здесь, потому что отпуск у меня, как в анекдоте, в январе.

– У меня свадьба впереди, я пока никуда не уезжаю. Пока тут буду. Потом в Египет планируем уехать.

– Дайте мне миллион долларов и я поеду на Канарах буду отдыхать.

Europa Liberă: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG