Linkuri accesibilitate

Cele mai transparente ONG-uri au fost premiate


Gala premiilor a fost organizată în premieră, graţie sprijinului USAID Moldova.

Gala premiilor a fost organizată în premieră, graţie sprijinului USAID Moldova.

Nu este greu să câştigi un trofeu, dacă îţi faci responsabil şi conştiincios meseria.

Oglindă, oglinjoara mea, care este ONG-cel mai transparent din ţara ta? Aşa ar fi putut începe „Gala Bunelor Practici pentru Promovarea Transparenţei în Sectorul Asociativ” , organizată de centrul „Contact” cu sprijinul USAID. Mai multe, de la Alla Ceapai:

Pentru obţinerea titlului de promotor al transparenţei au concurat 19 ONG-uri dintre care 9 au obţinut trofeul „cubul transparenţei”: Organizaţia Eco-Răzeni, Centru regional Contact de la Cahul, Institutul MilleniuM, organizaţia „Salvaţi viaţa”, „Parteneriat social”, Centrul pentru jurnalism Independent, Consiliul Naţional al tineretului din Moldova, precum şi două organizaţii din stînga Nistrului „Casa comună” şi „Resonance”. Apreciate de un juriu independent care le-a analizat activitatea ghidându-se de criterii foarte precis formulate, despre care ne spune un membru al juriului, coordonatoarea programului FHI 360, Angela Vacaru:

„De obicei când spunem transparenţă ne gândim dacă este public raportul financiar. Oricum au fost apreciate şi alte iniţiative: cât de deschisă este organizaţia, cât de mult orice persoană sau beneficiar are acces la informaţia despre organizaţie, despre activitatea şi succesele ei, despre în ce mod sunt gestionate sursele financiare. Ce impact real cu aceste surse au putut obţine, deoarece de multe ori Ong-urile sunt învinuite că au proiecte foarte mari, au granturi foarte mari, dar până la urmă trebuie să vii şi cu rezultate.”

L-am întrebat pe Serghei Neicovcen, directorul Executiv al companiei Contact, gazda acestei gale a premiilor de ce din cele câteva mii de ong-uri care există în Republica Moldova doar 19 au decis să participe la acest concurs:

„Din start am pus condiţiile destul de dure. În primul rând legate de transparenţa financiară, să aibă o comunicare eficientă externă, trebuie să demonstreze că ei comunică cu beneficiari, cu mass-media, cu autorităţi, practica bună, adică organizaţia trebuie să fie înţeleasă pentru beneficiari. Şi dacă beneficiarul răspunde la toate întrebările da şi el vede ce face organizaţia şi nu are într-un fel pretenţii asta înseamnă că organizaţia încearcă să fie transparentă.”

Mai mulţi reprezentanţi ai ong-urilor care au fost premiate au spus că nu este greu să câştigi un trofeu al transparenţei, dacă îţi faci responsabil şi conştiincios meseria. Mai problematică este situaţia ONG-urilor din stînga Nistrului. Cel puţin aşa mi-a spus Dmitri Gavrilov reprezentantul organizaţiei „Casa Comună” din Tiraspol:

„În condiţiile de pînă în 2011 organizaţia noastră, dar şi întregul sectorul asociativ din Transnistria resimţea, uşor spus, careva incomodităţi în activitate. Dar noi cu optimism privim spre viitor, spre noua noastră administraţie şi remarcăm paşi concreţi de apropiere. Şi asta ne dă optimism pentru că este necesar să avem o colaborare strînsă cu administraţia locală, indiferent de viziunile şi scopurile ei. Oricum existenţa noastră rămîne a fi dependentă de factorul politic, de situaţia politică internă instabilă şi de criza economică. Scopul organizaţiei noastre este să oferim o informaţie alternativă adică necenzurată locuitorilor şi totodată organizăm foarte multe activităţi pentru tineret. Majoritatea proiectelor noastre sunt organizate pe ambele maluri ale Nistrului şi noi încercăm să promovăm încrederea dintre cele două malurile ale Nistrului.”

Gala Bunelor Practici pentru Promovarea Transparenţei în Sectorul Asociativ a fost organizată pentru prima dată în Republica Moldova graţie ajutorului oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională cu scopul de a promova transparenţa şi buna guvernare în sectorul asociativ.
XS
SM
MD
LG