Linkuri accesibilitate

O parte bună din fondurile primăriei se fură şi Dorin Chirtoacă trebuie să vadă cum poate fi stopat acest fenomen (Adevărul).

Irina Krasilinikova scrie în „Moldavskie Vedomosti” că în ultimii trei ani, în R. Moldova, au fost efectuate numeroase studii pentru a identifica corupţia. În rezultat, experţii au ajuns la concluzia că, în ţara noastră, corupţia înfloreşte şi în acelaşi timp aduce daune enorme în dezvoltarea economică a ţării. Pentru stîrpirea acestui flagel, continuă ziarista, în ultima perioadă, se discută foarte mult despre aşa numita guvernare electronică. Pentru multe ţări, această practică este o normă, un mod foarte eficient de a oferi cetăţenilor accesul la actele oficiale şi de a se renunţa la birocraţie. Dar guvernanţii moldoveni aleg o altă cale pentru a lupta cu corupţia şi anume crează noi structuri de control ce presupun alte eforturi bugetare, conchide jurnalista.

La o sută de zile de la alegerea preşedintelui Nicolae Timofti, Nicolae Negru observă în „Jurnal de Chişinău” că actualul preşedinte al Republicii Moldova pare să păstreze o anumită discreţie, o anumită distanţă faţă de scena politică, nu se grăbeşte să profite de orice ocazie pentru a apărea în lumina reflectoarelor. Unii au încercat să-l provoace, să-l facă să se simtă ignorat sau marginalizat (sau chiar trimis în străinătate), în unele momente festive, cu potenţial publicitar, dar el a rămas rece la chemările incitante. Nicolae Negru e de părere că o anumită reticenţă faţă de persoana preşedintelui Timofti se menţine şi din cauza că, după 100 de zile, el mai continuă să rămână un cvasinecunoscut pentru opinia publică. „Trei luni nu este o perioadă suficientă pentru a-şi face publice viziunile asupra tuturor momentelor importante ale existenţei şi funcţionării statului Republica Moldova. Din această cauză, el rămâne a fi, în unele aspecte, un politician insuficient de previzibil şi dinamic”, e de părere Nicolae Negru.

Investigaţia „Afaceri dubioase la „Muzeul Satului” publicată în „Jurnal de Chişinău” scoate la iveală faptul că „Muzeul Satului”, care se preconizează să fie construit pe malul lacului de la Porţile Oraşului din capitală, a fost transformat ilicit în zonă de odihnă. Mai mult decât atât, persoanele care au luat în arendă acest teritoriu, deşi s-au obligat printr-o scrisoare să presteze servicii populaţiei, fără să ia vreun ban, aceştia încasează lunar circa 360 de mii de lei, fără a achita vreun ban în bugetul Muzeului sau fără a elibera vreo chitanţă. Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, susţine că „proprietarii” nu au niciun drept să perceapă vreo taxă de la oamenii care vin să se odihnească.

După ce săptămâna trecută edilul capitalei, Dorin Chirtoacă, şi-a prezentat bilanţul primului an din cel de al doilea mandat de primar general, Igor Caşu se întreabă în „Adevărul”: „Raportul lui Chirtoacă: pe cât de convingător?”. Dl Caşu observă că o parte bună din fondurile primăriei se fură şi Dorin Chirtoacă trebuie să vadă cum poate fi stopat acest fenomen. Chirtoacă a participat recent la demascarea unui funcţionar de la primărie, dar nu a convins pe nimeni că nu mai ştie de alţi funcţionari, aflaţi mai sus pe scara ierarhică decât cel vizat. În ceea ce priveşte modernizarea drumurilor, autorul constată că ceva s-a făcut, dar cu mult mai puţin decât se putea. „În condiţiile în care o porţiune de 3 kilometri a străzii Alba Iulia este reconstruită capital cu 30 de milioane de lei (trecând peste detaliile legate de calitatea proiectului) - luate din altă categorie de cheltuieli - este evident că aşteptările chişinăuienilor sunt mult mai mari şi îndreptăţite”, opinează Igor Caşu în „Adevărul”.



Portalul de ştiri union.md notează că politica bugetar-fiscală pentru 2013, elaborată de Ministerul Finanțelor, nu-i este pe plac ministrului Economiei, Valeriu Lazăr. Între altele, oficialul nu este mulțumit nici de regimul fiscal impus agricultorilor. „Din perspectiva unui nou regim fiscal pentru agricultură, noi suntem de acord cu cei care zic că trebuie să îmbunătățim sistemul de administrare. Producătorii agricoli văd anumite riscuri, că nu li se va restitui la timp TVA-ul, de aceea noi am propus scurtarea intervalului de timp pentru restituirea acestei taxe, iar pentru întârziere statul să plătească penalități”, a mai spus Lazăr. Ziariştii de la union.md amintesc că luni, 25 iunie, mai mulți producători de zahăr și-au exprimat nemulțumirea față de majorarea TVA-ului pentru zahăr, dar și față de obligarea agricultorilor să plătească TVA, care urmează a fi restituit ulterior de stat.
XS
SM
MD
LG