Linkuri accesibilitate

Fotbalul şi cotidianul


Problema nu e fotbalul, ci iresponsabilitatea şi absenţa simţului măsurii.


Ziceam într-o tabletă anterioară că sînt microbist din 1982 şi că din anul acela nu am ratat nici un turneu final al Campionatului European şi Mondial. Ei bine, din clipa în care devii un mare iubitor al fotbalului te ciocneşti implacabil cu oamenii care nu doar ignoră fotbalul, ci şi te dau pe brazdă, te educă şi îţi ţin prelegeri despre sensul vieţii.

Ideea cu care m-au bombardat toţi anii aceştia mulţi dintre cunoscuţii şi prietenii mei e aceea că privitul fotbalului e curată pierdere de timp şi chiar o prostie.

„Cum poţi să stai ore şi zile în şir şi să priveşti cum nişte indivizi prosperi aleargă după o minge? Păi, nu e o aberaţie asta? Păi, nu e mai util să citeşti o carte?” se minuna unul dintre amicii mei.

Ce să-i zic? Fireşte că să citeşti o carte e mai folositor. Numai că omul are nevoie şi de un hobby, de o mică plăcere care să-i coloreze întrucîtva viaţa cotidiană. Pentru unii această mică plăcere e pescuitul sau băutul în bar, pentru alţii sînt concertele sau călătoriile, confesiunile vedetelor recente sau talk-show-urile cu marii conducători. Iar pentru mine deseori e fotbalul. Şi am impresia că să priveşti cu însufleţire un meci de fotbal frumos nu e mai rău decît să sari electrizat la concertul unei vedete recente. Important e să nu deranjezi vecinul, concetăţeanul, trecătorul. Important e să nu zbieri în dricul nopţii pe stradă, să nu arunci banane pe stadioane, să nu înjuri pe tribune şi să nu te baţi cu alţi fani, şi să nu confunzi războiul adevărat cu lupta sportivă. Atunci chiar nu există nici o problemă cu fotbalul.

Un alt prieten mi-a arătat o recentă ştire tragică. Zice-se că un microbist chinez a murit după 11 nopţi albe în încercarea de a privi toate meciurile de la EURO 2012. Fatală pentru el a fost diferenţa de fus orar, care l-a făcut să privească meciurile nopţile, iar dis-de-dimineaţă omul pleca la serviciu. Şi oboseala acumulată l-a omorît.

Ce să spun? Nu doar fotbalul creează dependenţa de televizor sau de computer. Au fost bunăoară cazuri tragice cu tineri care nu se desprindeau nopţi şi zile în şir de jocurile pe computer şi decedau. Problema nu e fotbalul în acest caz, ci iresponsabilitatea şi absenţa simţului măsurii. Iar aceste vicii depăşesc cu siguranţă fenomenul fotbalistic şi pot fi întîlnite oriunde şi oricînd.
XS
SM
MD
LG