Linkuri accesibilitate

La sfîrşit de săptămână cu Europa Liberă, Valentina Ursu şi invitaţii săi.


Reconectarea sistemului liceal cu cel universitar, prin care vor fi introduse examenele de admitere la universităţi, ar putea duce la diminuarea fenomenului corupţiei în desfăşurarea examenelor de bacalaureat. De această părere sunt autorii studiului „Noua criză a examenelor de bacalaureat - combaterea corupţiei prin reconfigurarea de sistem”, lansat, in aceasta săptămână de IDIS „Viitorul”. Ar fi o sugestie acceptata si de mai marii universităţilor?

După numeroasele fraude semnalate la actuala sesiune a bacalaureatului, Ministerul Educaţiei va introduce o formulă nouă de admitere la universitate. Ministrul Mihail Șleahtițchi a precizat, într-un interviu cu Europa Libera, că va fi vorba de o formulă nouă, nu va fi formula tradiţională. Pe de altă parte, tot la universităţi, după sesiunea de vară, în fiecare an va fi organizat un nou concurs pentru ocuparea locurilor bugetate de la stat şi pentru obţinerea burselor, a mai declarat ministrul Educaţiei.

Continuam sa dezbatem acest subiect cu invitaţii Europei Libere de la acest sfârşit de săptămână academicianul Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice, şi cu Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice. Ce aduce nou Admiterea 2012?

Ion Bostan: „Toate universităţile şi-au elaborat modalitatea organizării concursului.”

Europa Liberă: Cum va fi la Universitatea Tehnică?

Ion Bostan:
„Rămâne în vigoare o formulă de determinare a mediei înmatriculării, care constă din trei componente – media bacului, cu un coeficient de ponderare matematica, fizica, chimia, informatica, la alegerea competitorului. Şi a treia componentă, iarăşi cu un coeficient de ponderare - cunoaşterea limbii române, sau a limbii ruse pentru alolingvi.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Aceeaşi metodă e şi la ASEM, domnule
Belostecinic?

Grigore Belostecinic:
„Avem şi mici deosebiri. În primul rând vreau să vă zic că admiterea în acest an nu va fi una absolut nouă. Rămâne o admitere obişnuită. Cu adevărat, Ministerul Educaţiei, dar şi Guvernul au început să conştientizeze faptul că universităţile au nevoie nu doar de o autonomie declarată în Legea învăţământului, dar au nevoie de o autonomie reală. Sigur că până a avea o autonomie reală mai rămâne să aşteptăm şi nu ştim cât, dar s-a făcut un prim pas. Pentru început ţine şi de modalitatea de organizare a admiterii. Şi pentru acest an rămâne în vigoare admiterea doar în bază de concurs. În rest universităţile decid. Noi am stabilit criterii diferite de pentru cei care vin la studii după diferite nivele de instruire în învăţământul preuniversitar.

Astăzi cei care vin după licee, cu bacul susţinut vor fi înmatriculaţi în baza mediei de concurs, calculată ca o medie simplă a mediei la examenul de bacalaureat şi media pe an de studii. Cei care vin după colegiu, media la examenul de absolvire şi media pe an de studiu. Or, în anii precedenţi am avut aici o problemă foarte mare. Veneau un număr foarte mare de absolvenţi de colegii cu nota zece pe linia la examenul de absolvire şi oricum noi eram nevoiţi ulterior să luăm în calcul media pe an de studii. Cei care vin după o altă facultate, după licenţa ciclul unu vom lua în calcul doar media generală pe an de studii şi nu doar media de la examenul de licenţă, unde la fel vedem că se constată o reuşită mult mai înaltă decât cea pe an de studii.”

Europa Liberă: Această libertate vă face să fiţi mai stăpâni?

Ion Bostan:
„Este un pas.”

Europa Liberă: Când ziceţi că doar un pas s-a făcut, câţi paşi trebuie să se facă ca să aveţi o deplină autonomie?

Ion Bostan:
„ Cred că odată cu aprobarea noului Cod al educaţiei.”

Grigore Belostecinic: „Autonomia universitară a fost declarată şi în legea învăţământului, care mai este în vigoare, din anul 1995, foarte bine descrisă, a propos. Dar spre regret toate guvernele care au fost până acum au încercat să ţină sub control. Uneori se face o înţelegere greşită a ceea ce înseamnă autonomie. Asta nu înseamnă că universităţile ies de sub orice control din partea statului. La fel nu înseamnă că statul se retrage de la responsabilitatea pe care o are pentru a susţine învăţământul superior din Republica Moldova. Noul Cod al educaţiei sunt descrise foarte bine aceste elemente de autonomie universitară şi în cazul în care se vor respecta va fi foarte bine.”

Europa Liberă: Domnule Belostecinic, trebuie să vă presuraţi şi Dumneavoastră cenuşă pe creşted şi să recunoaşteţi că în anumite cazuri aţi vrut să fiţi dependenţi de guvernare.

Grigore Belostecinic:
„Nu am dorit niciodată să fim dependenţi.”

Europa Liberă: Dar tacit aţi acceptat.

Grigore Belostecinic: „Nu am avut încotro, fiindcă Guvernul este cel care plăteşte, uneori plăteşte, chiar dacă plăteşte nu chiar foarte bine. Or, universităţile nu sunt separate de acesta.”

Europa Liberă: Bine, statul înţelege aşa: vă dăm bani, dansaţi după muzica noastră.

Grigore Belostecinic:
„Statul oferă bani şi stabileşte nişte criterii prin care să fie acceptată universitatea ceea ce face.”

Ion Bostan: „Statul are responsabilităţi de a finanţa învăţământul, iar universităţile, având autonomie, poartă şi ele anumite responsabilităţi, care ţin de calitatea studiilor, performanţa programelor de studii. Autonomia universitară are patru piloni: libertatea academică, promovarea cadrelor, gestionarea corectă a fondurilor financiare şi guvernarea.”

Grigore Belostecinic: „Nu este un mare secret că universităţile noastre sunt subfinanţate. În acelaşi timp statul reglementează foarte dur taxele pentru studii pe care le percep universităţile şi taxe pentru alte servicii, pe care le prestează universitatea. Mă întreb dacă avem în cazul acesta o concurenţă liberă între universităţi.”

Europa Liberă: Aveţi o concurenţă liberă?

Grigore Belostecinic:
„Ea lipseşte pentru că sunt reglementate aceste criterii precum taxele pentru studiu. Asta înseamnă că universitatea dacă vrea să micşoreze sau să majoreze taxele pentru studii, considerându-se că oferă servicii mai de calitate, de ce să nu fim liberi în a stabili şi o taxă mai înaltă pentru studii?”

Europa Liberă: Un contrast semnificativ e la Universitatea Tehnică, între cea mai mică taxă şi cea mai mare taxă, domnule Bostan?

Ion Bostan: „ De la 5 000 la 7 500 de lei pentru un an de studii. Pregătirea unui student la bugetul de stat este estimată în jur de 14 800 de lei, pe când taxele de studii sunt de două ori mai mici, medii, pe care le percepem de la contractuali.”

Europa Liberă: Aşa e şi la ASEM? La Academia de Studii Economice cea mai mică şi cea mai mare taxă care e domnule Belostecinic?

Grigore Belostecinic:
„Sunt de la 5 500 de lei până la 7 500 la învăţământul cu frecvenţă la zi, şi doar 3 500 la învăţământul cu frecvenţă redusă. Or, noi suntem într-o situaţie financiară foarte dificilă, asta nu înseamnă că noi ne propunem să majorăm taxele pentru studii. Dorim ca statul să se implice într-o măsură mai mare în susţinerea învăţământului superior prin investiţii în dezvoltarea infrastructurii, prin salarii pentru profesori. Salariile în învăţământul superior astăzi sunt mult mai mici decât în învăţământul mediu de specialitate, şi chiar decât în licee.”

Europa Liberă: Cum se explică faptul că numărul elevilor în instituţiile de învăţământ în Republica Moldova totuşi se reduce?

Ion Bostan:
„Dacă acum cinci ani absolveai liceul 30-35 de mii de liceeni, anul trecut au fost 25 de mii, anul acesta avem 19 500 de elevi.”

Europa Liberă: Tot mai puţini şi mai puţini.

Ion Bostan: „ Şi dacă noi în unii ani aveam până la 115 mii de studenţi care-şi făceau studiile în universităţi, în anul 2012 îşi fac studiile deja doar 102 mii, adică undeva minus cu 13 mii de studenţi. Şi planul de înmatriculare va fi anul acesta un pic mai mic, pare-mi-se cu vreo două mii. Nu vom avea din ce selecta aceşti pretendenţi la studii.”

Ion Bostan: „Şi acest lucru desigur că ne îngrijorează foarte mult. Mai este şi altă îngrijorare - se distorsionează pregătirea specialiştilor pe diferite nivele: şcoala profesională, colegiul, universitate. Spre exemplu, o întreprindere industrială cu ingineri foarte buni, dar fără muncitori calificaţi nu poate să prospere. Iată de ce ar trebui ca în politicile educaţionale să se stipuleze păstrarea unei anumite cote pentru învăţământul profesional, pentru învăţământul colegial şi pentru învăţământul superior?”

Europa Liberă: Dar acum plafonarea cotelor de înmatriculare mai există?

Ion Bostan:
„Există plafonarea cotelor de înmatriculare, care nu se respectă întotdeauna. Noi pentru o perioadă trebuie să păstrăm un echilibru în pregătirea specialiştilor.”

Europa Liberă: Poate de aici şi vine reproşul vicepremierului Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, care cu mai multe ocazii aruncă pietre în ograda universităţilor şi spune că deocamdată nu există înţelegere foarte clară ce calitate trebuie să aibă specialiştii, pentru că vin investitorii şi le este foarte greu să selecteze tineri care ar putea să se implice în proiecte, în fel de fel de activităţi care să ajute dezvoltării economiei.

Ion Bostan:
„Acest fenomen nu ţine atât de universităţi. În Republica Moldova lipseşte o structură care ar face încontinuu analiza structurii Produsului Intern Brut, nu a celui actual, dar a celui de perspectivă. La fiecare milion a PIB-ului avem nevoie de un inginer, doi economişti, un jurist, şi să facă pronosticuri pentru pregătirea cadrelor în perspectivă. Spre exemplu, în Germania camerele de comerţ au ca abilităţi anume acest lucru. Eu cred că odată cu aprobarea Codului educaţiei se vor forma agenţiile de asigurare a calităţii şi acest lucru va fi soluţionat şi în Republica Moldova.”

Grigore Belostecinic: „Cu referinţă la specialităţile mai mult sau mai puţin solicitate pe piaţa muncii şi în învăţământul superior, eu aici am părerea proprie pe care nu mi-o schimb de mai mulţi ani. Dacă vom limita admiterea în universităţi, această nici într-un caz nu înseamnă că un număr mai mare de pretendenţi la studii vor pleca să facă studii în învăţământul profesional tehnic. Ei vor pleca să facă studii în alte universităţi, uneori de o calitate mult mai joasă decât a noastră din statele vecine, fie la Ismail sau Galaţi, nu contează aici unde vor merge, dar nu vor pleca în învăţământul profesional tehnic.

Trebuie această atractivitate să se bazeze pe stimulente. A propos, planul de înmatriculare astăzi la fel este în favoarea specialităţilor pedagogice, tehnice, parţial medicina, domenii care sunt solicitate pe piaţa muncii, şi mai puţin cele economie sau drept. Se respectă aceste criterii, să le facem atractive, să se ştie că cei care merg la o specialitate pedagogică vor fi asiguraţi cu cămin pe întreaga perioadă a studiilor, vor primi bursă de trei ori mai mare, vor avea garantate locuri de muncă şi bine remunerate după absolvirea facultăţii. Or, dacă e să calculăm pentru întreaga perioadă de independenţă a Republicii Moldova, vă încredinţez eu că sunt pregătite un număr mult mai mare de cadre decât cel care este solicitat pe piaţa muncii în domeniul pedagogic.”

Europa Liberă: Sistemul educaţional din Republica Moldova dansează pe muzica comandată de stat? Pentru că aşa cum spuneaţi şi Dumneavoastră, din banii plătiţi de contribuabili se decide şi cum să activeze universităţile?

Grigore Belostecinic:
„Probabil că au mult mai puţină libertate în comparaţie cu universităţile din alte părţi ale lumii în măsura în care noi suntem dependenţi de stat şi statul stabileşte un număr foarte mare de restricţii. Trebuie să se bazeze nu pe restricţii, dar pe stimulente.”

Europa Liberă: Această comandă de stat, aşa, între ghilimele să luăm, din care se formează bursele studenţilor este o mâncare de peşte deocamdată neînţeleasă. Cum se face această comandă de stat?

Ion Bostan:
„De la an la an comanda de stat se apreciază ca număr de studenţi înmatriculaţi pe domenii de formare profesionale în baza înmatriculării din anii precedenţi.”

Grigore Belostecinic: „Statul nu are posibilitatea să finanţeze mai mult învăţământul superior, de aceea şi stabileşte aceste mărimi de burse, de finanţare per student în învăţământul superior.”

Europa Liberă: Şi apoi după asta vi se reproşează că pregătiţi şomeri.

Grigore Belostecinic:
„Ar fi bine să facem nişte analize să vedem în genere care sunt astăzi specialităţile care sunt solicitate pe piaţa muncii pentru cei care au studii superioare.”

Europa Liberă: Dar care sunt?

Grigore Belostecinic: „Statul are nevoie de un număr foarte mic de specialişti cu studii superioare pentru a fi angajaţi în câmpul muncii în unele domenii. Dar eu v-aş întreba acum: bine, avem 100 de mii de studenţi. Să admitem că reducem planurile de înmatriculare cu 50 de procente. Ce vom face începând cu toamna lui 2012 cu alte 50 de mii de persoane, care nu vor merge la o facultate? Îi lăsăm în stradă? Îi lăsăm să facă activităţi nedorite pentru societate? A propos, anul acesta se vor face unele încercări de susţinere a unor domenii de formare profesională.

Universităţile noastre fac admiterea la peste 160 de specialităţi. Pentru anul 2012 la admitere vom avea un număr mai mare de locuri la specialităţile care ţin de informatică, tehnologii informaţionale. Şi poate un pic mai puţine locuri la domenii precum dreptul, economia.”

Europa Liberă: Din moment ce competiţia pentru un loc de studii pe contract este mare, de ce să mai sacrificăm şi să cheltuim banii publici?

Grigore Belostecinic:
„Astăzi populaţia Republicii Moldova nu este în stare să achite taxe care să garanteze un nivel înalt al calităţii studiilor în universităţi. Atâta timp cât populaţia nu este în stare să achite aceste taxe, statul este dator s-o facă.”

Ion Bostan: „60 la sută din specialităţi trebuie să fie ocrotite şi de către stat, fiindcă dacă un an doi o universitate nu mai pregăteşte specialişti, spre exemplu, în geodezie, peste cinci ani de zile va fi foarte greu să începem pregătirea specialiştilor în acest domeniu.”

Europa Liberă: Domnule Bostan, chiar aici îmi vine un gând – păi sunt aceste burse de merit. În felul acesta am putea stimula calităţile specialităţilor „nesolicitate”.

Ion Bostan:
„Da, aceasta este un stimulent pentru a motiva studenţii, dar aceste burse sunt foarte limitate. Mult sperăm că în perspectivă aceste burse vor fi mult mai multe decât în prezent.”

Europa Liberă: Acum se discută tare mult şi despre corupţia la bacalaureat. Se termină bacalaureatul, se va discuta mult despre corupţie în instituţiile de învăţământ superior. Vă reuşeşte să scăpaţi de acest fenomen?

Ion Bostan: „Corupţia în sistemul educaţional există din motivul că noi pe parcursul a 20 de ani nu am creat mecanismele de motivaţie a elevului din şcoala primară, din liceu, de la facultate să asimileze cunoştinţe. Noi am avut acea înmatriculare pe care o avem până în prezent în baza mediei bacului. Ce se întâmplă? Părinţii se „îngrijesc” să vândă tot pentru ca copilul să primească o notă bună la fizică, la matematică. Deci, media bacului p care noi o avem în prezent ea nici pe departe nu corespunde pregătirii copilului. Şi chiar în universităţi noi nu am izbutit să creăm un sistem de motivaţii, ca studentul fiind înmatriculat la facultate să asimileze cunoştinţe.”

Europa Liberă: Domnule Bostan, dar nu greşeşte părintele dând bani în liceu, asumându-şi responsabilitatea că dacă a dat bani în liceu, trebuie să dea bani şi mai departe, pentru că această calitate a cunoştinţelor odraslei nu corespunde.

Ion Bostan:
„Foarte corect. Părintele nu gândeşte corect, că a avea note bune la bac, devenind student la o facultate, odrasla sa va deveni specialist care să-şi întreţină ulterior familia, să se dezvolte. Părintele gândeşte temporar, de aceea trebuie să venim în ajutorul părinţilor, în ajutorul elevilor prin crearea acestui mecanism de motivaţie a elevului, a studentului să facă carte.”

Europa Liberă: Domnule Belostecinic?

Grigore Belostecinic:
„Eu cred că soluţia o putem găsi în a motiva şi impune studenţii să înveţe. Or, dacă noi devenim foarte duri în relaţiile cu studenţii astăzi, decizia lor este de a pleca la o altă universitate unde cerinţele sunt mult mai mici. Avem nevoie ca universităţile să nu fie dependente, inclusiv
Statul dacă ar garanta o stabilitate financiară, atunci noi am putea să reducem şi numărul de studenţi.

financiar de numărul de studenţi care învaţă. În acest sens statul dacă ar garanta o stabilitate financiară, atunci noi am putea să reducem şi numărul de studenţi, debarasându-ne de cei care nu fac faţă cerinţelor. Noi trebuie să garantăm accesul la studii pentru toţi doritorii, dar să rămână în sistem cei care sunt în stare să reziste.”

Ion Bostan: „Odată cu înmatricularea la facultate, atât bugetarul, fiind înmatriculat în baza mediei umflate din liceu, la fiecare 1 septembrie, după fiecare două sesiuni să se anunţe concursul la locurile de finanţare bugetară. Indiferent cum a fost înmatriculat, la contract sau buget. Dacă noi am fi organizat aceste concursul la fiecare 1 septembrie, situaţia se va schimba fiindcă studentul venit de la sat se va gând că dacă el nu va rupe cartea, el peste două sesiuni va trece la contract.”

Grigore Belostecinic: „Este imposibil să stabilim o monitorizare permanentă a ceea cu ce se ocupă fiecare cadru didactic în parte. Este imposibil lucrul acesta, să ne uităm în broasca uşii cine şi ce face. Trebuie să excludem situaţiile în care studentul este nevoit, sau profesorul uneori îl impune să achite o taxă, să dea o mită.”

Ion Bostan: „Dar şi societatea civilă trebuie să pornim o discuţie privind această mare pe care o avem – mituirea, nedorinţa de a asimila cunoştinţe la o bună parte din studenţi. Asta nu înseamnă că noi în universităţi nu avem studenţi buni. Noi avem o elită studenţească foarte bună.”

Grigore Belostecinic: „Trebuie să schimbăm atitudinea societăţii faţă de învăţământul superior, faţă de universităţi. Astăzi societate percepe universităţile ca locuri unde se iau taxe de la tinerii foarte săraci.”

Europa Liberă: Unde se cumpără diplome, unde se pregătesc şomeri.

Grigore Belostecinic: „Unde se cumpără diplome, unde se pregătesc şomeri şi societatea deja are o atitudine corespunzătoare faţă de universităţi şi nu fără contribuţia mass media la acest capitol. Trebuie şi noi, universitarii, şi Dumneavoastră, şi statul Republica Moldova să ne gândim la o schimbare de atitudine din partea societăţii. Aşa precum era cândva onorabil să fii cadru universitar, având un salariu corespunzător. Era foarte onorabil să devii student.

Astăzi un tânăr începător a unei cariere profesionale în învăţământul superior are un salariu de 1 700-2 000 de lei. Cine va dori să aplice la această activitate? Noi nu putem să acordăm un salariu mai mare decât cel stabilit de stat. Păi iată şi universităţile încearcă să devină toate egale, aşa precum erau pe timpurile sovietice, egalitate totală care dăunează dezvoltării.

Trebuie şi universităţile să fie motivate spre a deveni mai bune şi studenţii trebuie să-şi schimbe atitudinea. Or, dacă copie vecinul meu, înseamnă că el va putea să aibă acces la un loc de muncă mai bun decât mine după absolvire, va putea să beneficieze de bursă având o notă mai bună. În cazul acesta trebuie să conştientizeze şi ei, studenţii, că a oferi mită contra unei note mai bune nu este în favoarea celor care nu fac acest lucru.”

Ion Bostan: „Doamnă Valentina, lucrurile trebuie să le urmărim istoric, ce situaţie am avut noi în anii 90-97-98 şi cum au evoluat lucrurile în universităţi.”

Europa Liberă: Au evoluat, dar nu pe potriva aşteptărilor, domnule Bostan.

Ion Bostan:
„Spre bine, chiar spre foarte bine.”

Grigore Belostecinic: „Acordăm posibilităţi mult mai mari şi oportunităţi mul mai bune pentru cei care vin la studii. Noi am reuşit să armonizăm sistemul de învăţământ din ţară, să-l racordăm la cerinţele europene. Noi nu am avut bariere la acest capitol, avem relaţii foarte bune de colaborare cu universităţile din toată lumea, din toată Europa.

Avem programe comune de masterat, programe comune de licenţe, oferim diplome duble. Uitaţi-vă ce biblioteci moderne avem, complexe sportive, săli de studii bine dotate, acces la resurse informaţionale. Şi faptul că nu avem un număr suficient de locuri de muncă pentru tinerii care absolvesc universitatea nu este vina noastră, dar este vina economiei şi societăţii noastre. În general, în situaţia în care ne-am pomenit după această reformare radicală a sistemului economic, social din ţară.”

Europa Liberă: Bine, dar anume specialiştii pe care îi pregătiţi Dumneavoastră ar trebui să aducă această roadă – să facă competitivă economia, să nu mai existe bugete subterane, să nu mai existe bani la plic.

Grigore Belostecinic:
„Dar vreau să vă întreb: dar cine sunt cei care astăzi gestionează Republica Moldova? Sunt absolvenţii noştri, până la urmă are loc această selecţie. Cei mai buni din cei buni oricum vor reuşi mai mult. În statele economic dezvoltate se fac prognoze care demonstrează că peste 10-20 de ani aproape o sută de procente din toate locurile de muncă vor solicita studii superioare.

Or, nu mai poţi deservi astăzi un strung sofisticat fără a avea cunoştinţe tehnice în domeniu. Şi posibilităţile de angajare în câmpul muncii ale celor care vor avea studii superioare vor fi mult mai mari decât ale celor care nu au asemenea studii. Cel mai mare număr de şomeri oficial înregistraţi avem din rândul celor care nu au studii deloc, urmând cei care au studii profesional tehnice, medii de specialitate şi cel mai mic procentul este în rândul celor care au studii superioare.”

Ion Bostan: „Locurile de muncă, calitatea studiilor , elucidarea fenomenelor necalitative pe care le atestăm cu toţii, cu mituirea, toate sunt legate de dezvoltarea economică a ţării. Este nevoie de timp, avem nevoie de investiţii străine, avem nevoie de o stabilitate politică, avem nevoie de crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru investitorii străini. Că un investitor străin venind în Republica Moldova în primul rând are nevoie de specialişti locali, că nu vine să deschidă o întreprindere industrială în Republica Moldova, aducând cu sine o sută de ingineri.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG