Linkuri accesibilitate

Interviu cu vicepremierul Eugen Carpov, ministru pentru reîntregirea teritorială.

Eugen Carpov: „Practic este un for la care se întâlnesc şefii grupurilor de lucru, grupurilor de experţi de la Chişinău şi Tiraspol şi un element separat este participarea şi a liderilor la nivel mai înalt. În prima zi a conferinţei au luat parte primul ministru Vlad Filat şi liderul din regiunea transnistreană Evghenii Şevciuk. A fost o conferinţă foarte bună, pentru că am făcut nişte totaluri referitor la activitatea pe care am desfăşurat-o, s-au schimbat mai multe momente în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Şi acestea sunt începând de la reluarea negocierilor în formatul 5+2, a fost semnat un regulament a grupurilor de lucru, după care activitatea acestor grupuri a fost activizată, reluată practic. Au fost create noi grupuri de lucru, altele au fost reanimate, altele care au existat doar pe hîrtie, acum au început să se întâlnească, cum este, de exemplu, grupul de lucru pentru educaţie. Deci, este un pas foarte bun. Un alt element foarte important pentru conferinţă este participarea şi a partenerilor noştri internaţionali, atît reprezentanţii din formatul 5+2, cît şi partenerii internaţionali care nu fac parte din acest format, dar care ajută procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Mă refer în special la instituţiile internaţionale, donatori pentru diverse proiecte care ţin de reintegrare - PNUD, Banca Mondială, Consiliul Europei. Deci, reprezentanţi din mai multe foruri care au luat parte la discuţiile acestor grupuri de lucru, venind cu propuneri concrete pentru proiecte care urmează să fie desfăşurate ca rezultat al acestor activităţi.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, vreau să vă întreb dacă dimensiunea politică este acum discutată şi în cadrul acestei conferinţe şi poate în formatul 5+2? Pentru că în presă au apărut mai multe zvonuri. Să fie oare adevărat că diplomaţii germani au insistat pentru a se accepta o formulă de federalizare a Republicii Moldova şi dacă ar exista, în general, un plan ruso-german de soluţionare a problemei transnistrene?

Eugen Carpov:
„În cadrul acestei conferinţe ne-am axat strict pe dialogul direct între Chişinău şi Tiraspol şi activitatea grupurilor de lucru. Nu au fost abordate probleme politice. Cu atît mai mult nu au avut loc discuţii cu reprezentanţii Germaniei la subiectul la care v-aţi referit dvs., despre care de fapt nu cunosc nimic şi sub nici o formă nu pot să vă confirm că există asemenea discuţii.”

Europa Liberă: Aţi vorbit despre reluarea activităţii grupurilor de lucru în mai multe domenii. O informaţie recentă spune că Tiraspolul ar vrea să deţină controlul asupra şcolilor cu predare în limba română care se află în regiunea transnistreană. Aceste şcoli s-au confruntat cu mai multe probleme pe parcursul activităţii. Credeţi că ar fi o soluţie de durată ceea ce propune Tiraspolul?

Eugen Carpov:
„La capitolul şcoli a existat şi o discuţie şi la nivelul Filat-Şevciuk, şi între grupurile de lucru, nu s-a ajuns încă la un numitor comun. Urmează ca discuţiile să fie purtate în continuare. Experţii şi reprezentanţii de la Chişinău au atras atenţia tuturor, cu insistenţă că problema şcolilor este una cu un caracter strict umanitar. Este vorba despre copii, care nu poartă nici o vină pentru problemele cu care se confruntă aceste şcoli. Noi am rugat insistent ca să activizăm acţiunile pentru ca toate problemele şcolilor să fie soluţionate într-o perioadă cît mai scurt posibilă. Pentru ca să le creăm condiţii normale de studii acestor copii. După revenirea din Germania noi vom găsi soluţii pentru aceste şcoli. Dar referitor la alte subiecte, un accent foarte serios a fost pus în discuţia domnului Filat cu Evghenii Şevciuk pe problema liberii circulaţii pentru cetăţeni şi mărfuri între cele două maluri. S-a ajuns şi la anumite decizii comune, s-au referit şi la faptul că trebuie să finalizăm lucrările pentru ca să reluăm circulaţia pe podul de la localităţile pe gura Bîcului. Chişinăul a propus să examinăm posibilitatea unor puncte de tren pentru pasageri care circulă spre Federaţia Rusă prin Bender şi Tiraspol. Vom examina care sunt şi aspectele economice pentru asemenea decizii, astfel ca această modalitate de transport să fie comodă pentru locuitorii din Republica Moldova. la fel a fost atrasă atenţia şi la procesul de implementare a deciziei adoptate anterior privind transportarea mărfurilor pe calea ferată. Am tras unele concluzii, împreună am văzut care sunt anumite obstacole şi despre un acord între reprezentanţii care se ocupă de căile ferate. Practic am găsit soluţii tehnice pentru ca circulaţia respectivă să nu întâmpine probleme. A fost discutată şi posibilitatea efectuării transportului auto pe diferite direcţii, inclusiv pentru pasageri şi pentru mărfuri. Este vorba şi despre unităţile de transport din regiunea transnistreană care doresc să aibă posibilitatea să circule pe trasee internaţionale.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, ce progrese, ce rezultate ar putea fi înregistrate la următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 care va avea loc la Viena în iulie?

Eugen Carpov:
„În cadrul conferinţei nu am discutat despre runda viitoare. Noi ne pregătim pentru rundă. Am avut o reuniune bună la întâlnirea trecută care a fost la Viena. Acum avem propuneri pentru agenda care va fi propusă în curând pentru şedinţa respectivă. Noi ne-am propus să ne axăm pe aspecte care ţin de libera circulaţie, de respectarea drepturilor omului şi de operarea pe problemele de combatere a crimelor.”

Europa Liberă: Pe cînd veţi începe să discutaţi pe marginea unui proiect de statut pentru regiunea transnistreană?

Eugen Carpov:
„Urmează să identificăm perioada cînd va fi pregătit terenul pentru asemenea discuţii. Pînă nu demult am abordat mai mult subiecte ce ţineau de procesul de negocieri, ca tehnologii a purtării negocierilor, ne-am referit la principii, la reglementări, agenda propriu-zisă a întregului proces. Şi cred că cu asta am creat temelia, să-i spun, juridică pentru activitatea noastră în continuare. Deci, sperăm foarte mult să mergem în continuare pe subiecte de substanţă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG