Linkuri accesibilitate

Dona Școla: „Problema este că astăzi în Moldova se plătește ca să nu se învețe”.


Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, companiile din domeniul IT estimează că exportul moldovean de servicii în acest domeniu a ajuns în 2010 la 31 de milioane de dolari. În următorii cinci ani sectorul poate crește cu 6,6 la sută anual. Pentru a evita deficitul de specialiști căutați, autoritățile și companiile IT au lansat un proiect, Educația TIC in Moldova: Racordarea la necesitățile pieței", menit să ajusteze oferta universităților la cererea pe piața muncii. Vasile Botnaru a stat de vorbă despre acest proiect cu viceministra Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Dona Școla.

Europa Liberă: Ce ar trebui să aibă în vedere tinerii care prin definiție au mai multă aplecare la IT deoarece sînt utilizatori de produse IT, ba mai și încearcă să fenteze sesiunea de BAC.

Dona Școla: ,,Eu cred că cel mai important este să înțeleagă ce vor de la viață și unde vor să ajungă. După care vor înțelege și în care domeniu vor să se perfecționeze și ce trebuie să cunoască.

În domeniul IT-ului este important să știi de unde te documentezi și unde înveți, pentru că ai de învățat toată viața. Nici o cunoștință nu va fi completă, și finală, și nu va fi suficientă pentru o viață întreagă, fiindcă tehnologiile se schimbă foarte și foarte repede. Pentru cei care sunt deocamdată în proces de decizie unde să se orienteze, este important să se înțeleagă că IT-ul sau tehnologiile nu se termină cu telefonul mobil. Sunt foarte multe oportunități.

Cu toate acestea cunoștințele sunt universale, odată ce ele sunt bine însușite sunt universale. Și lucrul pe care îl face astăzi în Moldova pentru un consumator din Moldova, mâine foarte ușor se exportă în afara țării sau eventual te exporți și tu împreună cu cunoștințele tale și ești la fel de angajabil în alte țări ale lumii.”

Europa Liberă: Astăzi se poate spune că moldovenii sunt la fel de buni ca indienii, de exemplu, sau ca și chinezii?

Dona Școla:
,,Eu cred că sunt net superiori indienilor, pornind de la foarte multe diferențe pur culturale. Și ceea ce oferă indienii nu poate fi replicat pe de o parte nici într-o altă țară a lumii. Dar moldovenii cu certitudine sunt net superiori fiindcă oferă un potențial și o calitate diferită. Și, de fapt, noi nu intrăm în concurență directă cu indienii, suntem orientați în mod normal un pic pe alt segment. Dar cu certitudine trebuie să găsim locul nostru și să ne învățăm să ne prezentăm cu calitate. Cel mai important este să se învețe să gândească critic, atât despre viață și profesie, cât și despre ei și personalitățile proprii. După asta restul se aranjează.”

Europa Liberă: Tinerii care stau astăzi la răscruce gândesc în termen foarte pragmatici – să ai o meserie care îți permite să ai un salariu bun, sau cel puțin să ai un loc de muncă. Se poate spune că cel care învață IT, care învață limbajul programărilor și al acestor gadgeturi moderne nu va fi șomer niciodată?

Dona Școla:
,,Dacă le învață într-adevăr, sigur că nu
Problema este că astăzi în Moldova se plătește ca să nu se învețe

va fi șomer niciodată. Problema este că astăzi în Moldova se plătește ca să nu se învețe.

Și dacă se depășește acest handicap și într-adevăr se începe să se învețe, atunci IT-ul este o cunoștință care asigură cu certitudine un mod decent de viață oriunde.”

Europa Liberă: Vă propuneți un parteneriat cu Ministerul Educației, în special. Or, educația întotdeauna este subfinanțată. S-au făcut încercări de a face un salt, fac trimitere la cunoscutul program de conectare a tuturor școlilor la Internet sau la computerizarea lor. Totuși nu este acolo unde și-a propus Ministerul Educației. Cum poate fi făcută instruire în domeniul IT atunci când desenezi computerul pe tablă, simbolic vorbind?

Dona Școla:
,,Sigur, eu de fapt în sensul utilizării calculatoarelor în procesul educațional, eu sunt adeptul modelelor care oferă calculatoare în proprietate privată tuturor copiilor. Să zicem în Moldova noi putem să țintim livrarea calculatoarelor finanțate de buget copiilor care trec din ciclul primar în ciclul gimnazial. Asta ar fi clasa a cincea.

Cred că acest proces are cel mai mare potențial de transformare a sistemului educațional, plasând o presiune pe intern în sistem. Având aceste calculatoare, fiind uniform echipați, copiii vor începe să solicite o altă calitate și vor avea capacitatea să comunice în stil nou cu sistemul educațional, astfel sistemul nu va avea de ales și se va transforma și va funcționa mult mai eficient.

În primul rând avem etape foarte bine planificabile și calculabile, având în vedere că avem deja cifrele pe zece ani înainte cam câți copii o să intre în clasa a cincea în fiecare an. Vom putea și investi în vizitizarea conținuturilor și anume pentru cazuri când copiii nu se pot deplasa la școală, din anumite condiții meteo, spre exemplu, sau de condiții epidemiologice, sau de altă natură, ei ar putea să continue procesul de învățământ la distanță, accesând niște programe, care le oferă cunoștințele și chiar și contactul cu profesorul la distanță.

Și multe, multe alte idei – accesul părinților la reușită și la informații despre prezența copiilor în școală ar fi tot o necesitate importantă, în situația în care foarte mulți copii mult timp din anul școlar petrec fără prezența părinților în familie, ș.a.m.d. Sunt foarte multe avantaje care pot fi deduse din această inițiativă.”

Europa Liberă: Și ultima întrebare: toți părinții când aud de computer și de Internet au un singur reflex: Doamne ferește, copilul să nu devină dependent, sau să nu ajungă pe mâna unor rețele. Este tributul pe care trebuie să-l plătim în mod obligatoriu aceste riscuri? Sau ele se pot minimiza?

Dona Școla:
,,Sigur că pot fi minimizate. Este clar că nu facem noi suficient ca și stat, ca și Guvern pentru informarea cetățenilor despre cum se realizează această minimizare a riscurilor. Cred că diversitatea ocupațiilor și activităților copiilor ar fi cea mai importantă acțiune, urmând destul de multe instrumente, inclusiv și tehnologice, care pot ajuta părinții la minimizarea riscurilor de acces la resursele nedorite.”
XS
SM
MD
LG