Linkuri accesibilitate

„Să nu uităm că într-o societate bolnavă nu poate există o şcoală sănătoasă”


Mihai Șleahtițchi

Mihai Șleahtițchi

Mihai Șleachtițchi își explică opțiunile la microfonul Europei Libere.


Un „sistem putred” în care copii care n-au bani pentru a plăti și învață bine sunt nedreptățiți de cei care plătesc examenele. Este o apreciere dată învățământului moldovenesc după o sesiune de bacalaureat plină de bucluc de șeful cabinetului de miniștri, se pare că cea mai dură pe care am auzit-o în ultimii ani de la un oficial de acest rang. Cum s-a ajuns aici, dar mai ales ce-i de făcut în continuare. Discutăm în această dimineață cu ministrul educației, Mihail Șleahtițchi.

Europa Liberă: Dle ministru, după încheierea sesiunii de bacalaureat, un bacalaureat cu demisii, descalificări și percheziții în sălile de examen, premierul a numit „putred” sistemul de învățământ și v-a acuzat, în parte, pe dv. de ceea ce se întâmplă în acest sistem. De ce credeți că premierul și-a permis aceste aprecieri extrem de nelesnicioase la adresa sistemului şi a dv. personal?

Mihail Șleahtițchi:
„Nu mă văd în drept să comentez declaraţiile domnului prim-ministru, deci nu voi face acest lucru. Totodată mă văd obligat să fac o constatare de ordin general: avem mari probleme în sistemul educaţional, pentru întâia oară din istoria învăţământului din Republica Moldova, Ministerul Educaţiei şi-a asumat riscul de a vorbi la modul cel mai direct despre marele problemele care există în sistemul de învăţământ, pentru prima oară Ministerul Educaţiei a deschis larg uşile spre sistemul educaţional, invitând întreaga societate să meargă alături de noi şi să vadă care sunt aceste probleme.

Deci, noi am fost partea activă, cu iniţiativă, noi am fost cei care ne-am propus să stabilim care este gravitatea situaţiei, care sunt cauzele care au condus la apariţia problemelor. Cu toţii ştim că aceste probleme există în învăţământ nu de un an, doi sau trei. Aceste probleme există de zeci de ani. Era foarte important ca odată şi odată să punem capăt toleranţei şi capacităţii noastre de a nu observa lucrurile şi să intervenim la modul cel mai serios în situaţie pentru a face ca normalitatea să domine în învăţământ.”

Europa Liberă: Aţi spus şi cu alte ocazii că într-o societate bolnavă nu poate să existe o şcoală sănătoasă. Dar, totuşi, dle ministru, unii cred că prin aceste critici Vlad Filat v-ar forța să vă dați demisia...

Mihail Șleahtițchi:
„Într-o societate democratică, demisia miniştrilor reprezintă un fapt firesc. Chiar m-aş mira dacă într-o societate aflată în plină tranziţie nu s-ar produce demiteri, nu s-ar produce schimbări la nivel de guvernare. De aceea, lucrurile sunt absolut fireşti. Din momentul în care am venit din Parlament, unde aveam o poziţie foarte stabilă, într-un guvern cu multă instabilitate, mi-am asumat toate riscurile, inclusiv riscul demiterii.”

Europa Liberă: Premierul nu este singurul care critică lucrurile din învățământ. Vă propun să audiem în continuare un fragment dintr-o discuție pe care am purtat-o cu lectorul universitar, Andrei Munteanu, persoana care v-a fost o perioadă consilier, și după aceasta să revenim la discuție:

Andrei Munteanu: „Se greşeşte foarte mult la nivel conceptual: se pune accent pe evaluarea volumului de informaţie însuşit, dar nu se pune accentul pe formarea copiilor ca personalităţi, ca gânditori. Să se evalueze felul cum copii gândesc, şi nu ceea ce au reuşit să înveţe fie pe de rost, sau pur şi simplu pentru că are memorie bună. Iar aceasta implică un pic mai multă responsabilitate şi profesionalism din partea Ministerului Educaţiei, care de fapt ei acum încă nu le posedă, astfel de capacităţi.

De la bac-ul de anul trecut până la bac-ul de anul acesta s-au produs numai nişte schimbări de faţadă, dar nu de esenţă. Anul trecut, de exemplu, am criticat aplicarea camerelor de luat vederi. Anul acesta s-au dezis de la aceasta. Dar observaţi că nu s-au dezis de la moda aceasta de a interveni cu organele de forţă în sălile de examinare etc. Eu consider că aceasta este inutil. Pentru că predispoziţia tinerilor de a se comporta într-o manieră regretabilă la examene nu este numaidecât faptul că ei sunt răi. Copii nu văd esenţa, nu văd utilitatea materiilor care li se cere să le înveţe. Ei simt că ceea ce li se cere să înveţe nu este pe potriva foloaselor pe care vor să le tragă de la procesul de studiu.”


Europa Liberă: Dle. Ministru, după ce am văzut în ultima zi de examen testele publicate pe internet și m-am uitat peste sarcini, mi se pare relevant acest punct de vedere. Aş putea să greşesc, deşi am studii pedagogice, am şi profesat, dar nu prea am văzut multe sarcini în acele teste care i-ar face să judece pe elevi…

Mihail Șleahtițchi:
„Vă mulţumesc pentru această întrebare, dar să revin la comentariile care au fost făcute de către un om care face parte din tagma gânditorilor, filosofilor, dar care, trebuie să recunosc, nu a contribuit cu nimic la soluţionarea practică a unor probleme elementare chiar. De aceea am şi fost nevoit să refuz la serviciile acestui tânăr care este mai degrabă un comentator al fenomenelor, şi nu un om care poate rezolva probleme.”

Europa Liberă: Nu are dreptate?

Mihail Șleahtițchi:
„Evident că nu, pentru că s-au întreprins lucruri mari. Dar care este greşeala. Şi dânsul face parte din categoria persoanelor care consideră că în învăţământ lucrurile pot fi schimbate într-o săptămână sau într-un an.

Învăţământul este un proces atât de complicat, încât pentru început este important să spui „nu” unor fenomene, să stabileşti etiologia, cauzele acestor fenomene negative, să elaborezi nişte metodologii, ca apoi pas cu pas să mergi spre realizarea obiectivelor de schimbare. Mă refer la testele despre care ați spus Dvs.

În Republica Moldova, în acest an am avut două mari pretestări: prima pe un eşantion reprezentativ, şi alta pe întreaga populaţie a absolvenţilor. Ne-am propus să elaborăm un test în strictă conformitate cu curricula şcolară şi luând în considerare specificitatea comunităţii elevilor. După fiecare pretestare am mers la mii de elevi pentru a le adresa o întrebare: cum este testul în viziunea lor? Accesibil? Nu este accesibil? Nu este în concordanţă cu programele şcolare?”

Europa Liberă: Copii ar putea să nu realizeze care este o sarcină bună şi care nu?

Mihail Șleahtițchi:
„Nu, nici aşa. Fiindcă ei au trecut prin două teste şi ne spuneau cu toată deschiderea unde sunt probleme. Să nu uităm un lucru: testul nu poate fi elaborat pentru elevul cel mai bun. Noi pornim de la comunitate şi ne orientăm spre întreg spectrul de copii care sunt. Şi vreau să vă spun că toate analizeze noastre, toate discuţiile pe care le-am avut arată că testul în acest an a fost acceptat de către elevi.

Chiar ieri, la o emisiune televizată, am văzut cum elevii în rezultatul intervievării spuneau că a fost un test care putea fi uşor luat, dacă ai fi avut chiar o pregătire elementară pentru această sesiune. Pentru noi a fost important să oferim societăţii un test care putea fi luat, dacă te pregăteai pentru examen. Evident, vom modifica testele.”

Europa Liberă: Discuţia era despre faptul că atunci când îl pui pe elev în situaţia să scrie un eseu, nu să facă ceva cu răspunsuri foarte exacte, atunci şi probabilitatea de a copia dispare…

Mihail Șleahtițchi:
„Evident că sunt tot felul de riscuri, dar vreau să vă spun că am avut eseuri cu elemente de creativitate, eseuri care au fost axate pe spiritul de creativitate al elevilor. Eu vreau să vin cu o abordare dialectică: este loc pentru mai bine, vom reveni la aceste teste, la anul vom avea elementul de oralitate, vor fi schimbări radicale în metodologie, este important să vedem cum gândeşte acest elev, cum îşi poate comenta propriile viziuni, cum poate construi unghiuri de vedere, elementul de oralitate care poate indica la flexibilitatea ideatică a elevilor.

Tot la anul vor interveni multe alte lucruri interesante. Dar, oricum, a fost anul acesta cu metodologia sa, o metodologie care s-a axat pe moralitatea actorilor implicaţi şi pe responsabilitatea lor. Am văzut că am văzut mari probleme la capitolul moralitate, pentru că mulţi părinţi au dat bani, mulţi pedagogi au luat bani, mulţi elevi au acceptat să nu se pregătească pentru examen. Am declarat că vom fi de partea celor părinţi care categoric nu doresc să dea bani, de partea elevilor care mizează doar pe forţele proprii, am declarat că vom fi categoric contra pedagogilor care iau bani şi vom fi alături de cei care nu iau.”

Europa Liberă: Vedeţi că nu merge întotdeauna cu buna intenţie. Am să citez dintr-un comentariu plasat zilele acestea pe o rețea de socializare de o doamnă care s-a prezentat Nicoleta Culava și care afirmă că a avut ocazia să fie în comisia de bac la engleză.

Membrii comisiei verificau testele în regim de conveier,
confruntând răspunsurile cu grila de răspunsuri standarde; cred ca am fost unica care am verificat rând cu rând şi nu am scăzut nota pentru răspunsurile corecte care nu coincideau cu cele indicate in grilă; numai eu am verificat fiecare test care a trecut prin mâna mea; toţi ceilalţi nu au verificat testul a doua oara: majoritatea profesorilor ştiau ale cui sunt lucrările pe care le verificau. Ori că ştiau codul, ori că recunoşteau scrisul. Dar e cert că comentau testele, făcând referinţă la nume şi persoane concrete; concluzie subiectivă: situaţia nu s-a înrăutăţit, doar ca acum ies la iveala unele lucruri muşamalizate anterior
”.

Zice de fapt cam ceea ce spuneaţi despre faptul că existau toate aceste probleme, doar că v-aţi asumat pentru prima dată riscul de a le spune lucrurilor pe nume
.

Mihail Șleahtițchi: „De fapt, am comis o greşeală acum pentru că am operat cu nişte comentarii care vizează un proces de altădată. Noi vorbim despre un proces care are loc în 2012. Apropo, de cunoaşterea numelui celui a completat testul.”

Europa Liberă: Sunt relevante probabil şi acestea, pentru că nu cred că multe s-au schimbat…

Mihail Șleahtițchi:
„Nu sunt, pentru că anul acesta au fost securizate numele şi nimeni nu poate cunoaşte numele acestui om.”

Europa Liberă: Ele se securizează de ani de zile.

Mihail Șleahtițchi:
„Nu, anul acest au fost alte tehnici utilizate şi în anul acesta au fost alte abordări. De aceea eu cred că este bine să ne axăm pe opiniile unor specialişti care în acest an au fost antrenaţi. Au fost o seriem întreagă de elemente noi, inclusiv de ordin tehnic, care au contribuit la o securizare mai mare a testelor. Fiindcă în anii precedenţi erau cunoscute chiar testele şi erau cazuri multiple când ele erau vândute în seara anterioară examenului.”

Europa Liberă: Şi anul acesta ele au apărut pe internet în timpul examenului.

Mihail Șleahtițchi:
„E altceva pe internet, când vine cineva cu telefonul mobil şi în acea zi ţi-l fotografiază şi îl postează pe reţea. Asta este o altă situaţie. Apropo de cei care au postat. În primul rând, i-am identificat foarte uşor, pentru că în cadrul Agenţiei Naţionale de Evaluare şi Examene există un grup special care a lucrat asupra acestui subiect, persoanele au fost imediat identificate, lucrările au fost anulate. Şi mai există un risc. Să ştiţi că acele lucrări care au fost postate ar fi putut să conducă la apariţia unui număr enorm de lucrări identice. În strictă conformitate cu metodologia de organizare a sesiunii, lucrările identice vor fi anulate, iar autorii acelor lucrări vor trebui să vină la anul ca să-şi ia examenul.”

Europa Liberă: Credeți că dacă tot testul ar fi construit astfel încât să evalueze capacitatea de gândire a elevului, ar fi posibile astfel de situații?

Mihail Șleahtițchi:
„Vreau să vă spun un lucru. Revin la o idee: să nu uităm că într-o societate bolnavă nu poate există o şcoală sănătoasă. Şi eu am spus că în soluţionarea problemei există două căi: una de ordin parcelar care vizează metodologii, tehnici, forme, metode, test, deci care revine Ministerului Educaţiei, şi există o cale magistrală: oricât de mult n-am perfecta metodologiile, formele, metodele, tehnicile, dacă vom avea o mentalitate perversă în continuare, iar şcoala este înăbuşită vreau să vă spun de această mentalitate perversă existentă la nivel social global, să ştiţi că vom avea tot felul de contra metode.

Eu spuneam într-o emisiune, ieri şi alaltăieri, că de fapt mentalitatea perversă este mult mai inventivă decât mentalitatea aşezată pe norme. Omul care încalcă legea sau norma este mult mai dinamic, mult mai inventiv. El născoceşte într-una contra metode prin care îşi realizează de o manieră ilicită scopurile.”

Europa Liberă: Un studiu care va fi dat astăzi publicității de experții de la IDIS Viitorul sugerează că lucrurile s-ar schimba poate dacă s-ar reveni la examene de admitere în universităţi. Dacă nu putem submina corupţia din rădăcină, măcar examenul de bac să nu fie determinant. Din câte ştim, Ministerul vrea să lase universitățile singure să decidă dacă vor sau nu examene. De ce să nu se meargă pe caracterul obligatoriu?

Mihail Șleahtițchi:
„Am vorbit la acest subiect de mai multe ori şi am spus: la anul vom avea câteva elemente care vor viza direct universitatea. Doar de două vreau să vă vorbesc: pentru a diminua importanţa examenului de bac, pentru că a fost şi este în continuare exagerat rolul acestui examen, vom face să fie admitere la universitate într-o formulă nouă, nu va fi formula tradiţională. Pe de altă parte, tot la universităţi, după sesiunea de vară, în fiecare an va fi organizat un nou concurs pentru ocuparea locurilor bugetate de la stat şi pentru obţinerea burselor.

Este foarte important ca acel tânăr care îşi cumpără examenul de bac să înţeleagă că nota cumpărată nu-i asigură liniştea la universitate. El trebuie să înţeleagă că îşi va pierde foarte rapid bursa, îşi va pierde locul bugetat de la stat, fiindcă dacă va umbla prin baruri şi nu va fi în laboratoare sau biblioteci, dacă va pierde în faţa unor copii, la seminare, lucrări de laborator, care au venit cu o notă mai modestă, dar cinstită, care este a lor, el mai degrabă sau mai târziu va fi distrus într-un mediu concurenţial.”

Europa Liberă: Dle ministru, vă mulţumim.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG