Linkuri accesibilitate

Organizaţiile neguvernametale sînt îngrijorate de politizarea excesivă a procesului de selectare.

După ce Mihai Poalelungi a devenit președintele Curţii Supreme de Justiţie, locul Moldovei la Curtea Europeană pentru Drepturile omului a rămas vacant. Aşa că a început procesul intern de selectare a celor 3 candidaţi din care se va alege judecătorul moldovean la CEDO. Au fost nominalizate 8 persoane, între care numai o femeie. Despre candidaţi şi criterii, Liliana Barbăroşie.

Nominalizarea judecătorului moldovean la CEDO a fost mereu însoţită de situaţii jenante pentru autorităţile de la Chişinău. În 2001, de exemplu, guvernul comunist venit la putere găsise nepotrivită lista magistraţilor desemnaţi de guvernarea precedentă şi o anulase fără să îi pese de scandalul declanşat . A urmat, în 2007, o situaţie şi mai penibilă: tustrei magistraţii din lista trimisă de la Chişinău fusese respinsă de CEDO, ca fiind nepotriviţi pentru a judeca cauze în cadrul instanţei internaţionale.

Ce şanse există ca actuala rundă de desemnare a candidaţilor să fie una ireproşabilă? Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse Juridice pentru Drepturile Omului, CREDO, jurist inclus de curând în comisia de concurs la presiunea societăţii civile, se arată mai degrabă sceptic:

„Toate temerile pe care le exprimasem anterior rămân valabile. Componenţa comisiei de concurs este dezechilibrată din punctul de vedere al prezenţei acolo unui număr prea mare de politicieni, şi mai puţine organizaţii profesionale. Am putea asista, să zicem, la o situaţie când votul politic va propulsa pe lângă o femeie, care clar că va fi nominalizată pentru că este o cerinţă expres a CEDO, a încă doi bărbaţi, dintre care unul va fi foarte bun şi altul slab, astfel încât să fie oferită alegerea între o femeie şi un candidat bun. Până la urmă o să conteze în cazul dat alegerea politică. Sper să nu se întâmple aşa, dar există un mare risc.”

Una din critici se referă la faptul că din comisia de concurs a fost exclus, pentru prima dată, reprezentantul Curţii Constituţionale. L-am întrebat pe preşedintele acestei instituţii, Alexandru Tănase, ce crede despre această omitere şi despre concursul propriu-zis:

„Este o comisie formată pe principii mai puţin profesionale, dar exclusiv politice. Deja planează o umbră asupra acestui proces. Sper că se vor alege persoane cu reputaţie ireproşabilă. Dar eu nu văd cum poate să examineze candidaţii un membru de comisie care nu ştie ce e Convenţia europeană. Avem membri în comisie fără studii juridice… Asta înseamnă că se va recurge la un exerciţiu formal, care va avea drept scop desemnarea unei persoane convenabile. Dacă, doamne fereşte, lista va fi respinsă, persoana responsabilă de acest proces urmează să suporte consecinţele politice.”

Solicitat de noi, cunoscutul avocat moldovean Vitalie Nagacevschi, unul din candidaţii consideraţi foarte potriviţi pentru această funcţie, se arată neîncrezător în capacitatea comisiei actuale de a desfăşura un concurs cu adevărat corect şi nepărtinitor:

„Îmi fac mai multe griji în legătură cu concursul intern, deoarece nu este exclusă influenţa politică. Hotărârea guvernului de numite a comisiei de concurs s-a făcut fără a se consulta societatea civilă. Cam de ce? Înseamnă că există anumite interese. Şi apoi, concursul intern constă din 3 probe: proba CV-ului, proba scrisă la cunoaşterea jurisprudenţei şi proba la cunoaşterea limbilor. Dacă se prezumă că candidează persoane cu notorietate, care este necesitatea probei scrise? Dar dacă aşa a decis guvernul…”

Guvernul nu a comentat deocamdată criticile care s-au făcut auzite chiar de la începutul procesului de selectare a candidaţilor. Unul dintre viitorii examinatori, Ion Păduraru, secretar general al aparatului preşedintelui şi membru al comisiei de concurs, recunoaşte însă că autorităţile vor avea o sarcină extrem de dificilă:

„ Convenţia asta e una. Dar cunoştinţele lingvistice tot nu sunt de neglijat. Aţi observat că nu este nici un judecător în lista. Asta înseamnă în primul rând că nu avem judecători care să cunoască la perfecţie una din limbile de lucru ale CEDO. Şi doi, că poate nu cunosc jurisprudenţa CEDO. Şi apoi, în presa britanică, de exemplu, ei se întreabă foarte des: păi, cum, să ne judece cineva care nu a judecat niciodată, care nu e magistrat? Britanicii de asemenea nu acceptă judecători de 30 de ani acolo....”

În lista celor opt pretendenţi moldoveni, cel puţin doi sunt mai tineri de 45 de ani, ceea ce ar putea îngusta şi mai mult spaţiul de manevră al autorităţilor. Cel puţin aşa sugerează fostul judecător moldovean la CEDO, Mihai Poalelungi, actualmente preşedinte CSJ:

„Într-adevăr, în legătură cu faptul că în ultimii 2-3 ani au ajuns acolo magistraţi cu vârstă foarte fragedă, s-a pus problema ca judecătorii trimişi să aibă cel puţin 45 de ani. Dacă candidaţii nu vor corespunde acestei exigenţe, cred că lista va fi restituită.”

O cerinţă foarte importantă a Curţii de la Strasbourg faţă de lista de candidaţi ce urmează a fi desemnaţi de guvern este ca tustrei să fie relativi egali ca prestaţie profesională şi publică, prin urmare o posibilă descalificare a unuia dintre ei pe aceste două principii ar însemna respingerea întregii liste, ceea ce ar fi pentru Chişinăul oficial o adevărată lovitură de imagine, mai notează reprezentanţii societăţii civile.
XS
SM
MD
LG