Linkuri accesibilitate

Norman Manea: „Ar fi dezastruos dacă practicile brutale și aroganța oamenilor politici trecuți și prezenți ajung să ghideze în mod infam destinul culturii”.


Așa cum intuia într-un editorial pe site-ul contributors.ro o redactoare, comentatoare specialistă în istoria ideilor și istorie intelectuală, guvernul premierului Victor Ponta se găsește confruntat brusc cu o imagine extrem de impopulară pretutindeni în presa internațională, cauzată de ordonanța de urgență adoptată în săptămîna încheiată sub pretextul necesității de a reforma funcționarea Institutului Cultural Român.

Ceea ce se observă mai puțin este faptul că valul instantaneu de simpatie din presa internațională echivalează cu un test pe care Institutul Cultural Român și conducerea sa l-au trecut în mod indiscutabil, acela de a fi devenit o instituție culturală europeană cunoscută. Și, implicit, de a-și fi fidelizat atît categorii întregi de artiști români pe care i-a promovat în ultimii ani - în primul rînd cineaștii de succes și scriitorii români intrați în circuitul internațional -, cît și o parte din ziariștii interesați de Estul european. O atestă raza geografică a reacțiilor de presă, mergînd din Occident pînă în lumea arabă și extrem orientală, în Taiwan.

Este adevărat că, pentru moment, o majoritate a ziarelor redau integral sau rezumă o depeșă de presă, model s-ar putea spune, pentru o relatare nepartizană, difuzată în lume de biroul Agenției France Presse sub semnătura ziaristei Isabelle Wesselingh, de la București. Dar, în decurs de 12 ore, ea a fost preluată de prestigiosul Die Zeit, din Germania, de cotidianul Le Parisien, Le Point, La Croix, din Franța, de The China Post, din Taiwan, de postul de televiziune francez 24 Heures și Euronews, de către site-ul Yahoo News, ecourile ajungînd pînă în zona Golfului Persic (The Gulf Times) și Filipine (MSN Philippines News).

Artiștii români de frunte luptă pentru independența sferei culturale” este titlul preluat de la AFP de mai toată presa internațională, cu referire la Institutul Cultural Român, citați fiind în primul rînd cunoscuții regizori de film premiați la Cannes, Cristi Puiu și Cristian Mungiu și scriitorul Norman Manea, profesor la Bard College New York.

Pentru Cristi Puiu, distins la Cannes anul cu Premiul secțiunii „Un certain regard”, și intervievat de AFP, „această ordonanță guvernamentală de urgență, adoptată fără nici o consultare sau dezbatere publică, este în mod clar un dictat”. Pentru cunoscutul regizor de film, Institutul Cultural Român „a contribuit la spargerea gîndirii stereotipe despre România. Cu doar zece ani în urmă, cînd spuneai «România» lumea din străinătate se gîndea exclusiv la dictatorul Nicolae Ceaușescu și la gimnasta Nadia Comăneci. Astăzi, cinematografia noastră este faimoasă și aceasta mulțumită activității ICR-ului”.

Cristian Mungiu este citat cu aprecierea deciziei guvernamentale care subordonează ICR-ul camerei superioare a Parlamentului, Senatului, drept „o epurare de cea mai rea speță”, cuvinte grele, se comentează în depeșa AFP „în această țară fost dictatură comunistă”.

Opinia scriitorului Norman Manea este la fel de severă la adresa guvernului actual: „Ar fi dezastruos dacă practicile brutale și aroganța oamenilor politici trecuți și prezenți ajung să ghideze în mod infam destinul culturii”.

Toate relatările inserate în presa străină semnalează că Institutul Cultural Român este modelat după exemplul britanic al British Council și cel german al Institutului Goethe, și că administrează peste hotare 17 filiale, între care cele de la New York, Tel Aviv și Paris. Se subliniază, de asemenea că, începînd din 2005, ICR a finanțat traducerile a peste 300 de lucrări ale unor autori români și că, potrivit statisticilor existente, numai în 2011, la evenimentele organizate sub egida Institutului în lume au participat peste două milioane de persoane.

Depeșa AFP, preluată de presa internațională, pune în lumină, pe de altă parte, avertismentul transmis într-un comunicat de presă de opt organizații neguvernamentale românești, în privința Comitetului de cultură al Senatului, desemnat să coordoneze pe viitor activitatea ICR-ului și care este cunoscut „ca o stîncă de naționalism înapoiat”. Nimeni nu crede - se scrie în presa internațională pe baza depeșei AFP - motivația premierului Victor Ponta potrivit căruia în noua formulă de subordonare Institutul și conducerea sa vor fi mai puțin politizate sau supuse unor presiuni politice.

Notabilă în acest context este declarația scriitorului Vasile Ernu care afirmă: „Din punct de vedere ideologic nu sînt de acord cu [Roman Horia] Patapievici, dar nu pot să nu spun că sub conducerea lui ICR-ul a devenit o instituție de care putem fi mîndri”.

Observația finală reluată în presa internațională îi revine regizorului Cristi Puiu care declara pentru AFP: „Din nefericire, de fiecare dată cînd are loc o schimbare de guvern în România, noii sosiți aruncă la gunoi tot ceea ce a fost realizat înaintea lor, chiar lucrurile care funcționează bine. Ei visează să-și lase astfel amprenta pe istorie”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG