Linkuri accesibilitate

Trebuie să asigurăm echilibrul politic între puterile din stat, pentru că acest echilibru este garanţia dezvoltării democratice


Valentina Ursu în dialog cu Marian Lupu (I).

Revenirea PCRM în Parlamentul de la Chişinău, ideea modificării formulei de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană şi necesitatea elaborării unei noi Constituţii sînt cîteva din temele interviului pe care preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, l-a acordat Europei Libere, un interviu realizat de Valentina Ursu

Europa Liberă: Cu mai multe ocazii aţi chemat opoziţia comunistă în Legislativ. Iată că fracţiunea PCRM in corpore a venit la lucrările Parlamentului. Pe de altă parte, atât voci parlamentare, cât şi extraparlamentare acreditează ideea că raportul de forţe în Parlament ar putea să se schimbe şi nu neapărat în favoarea consolidării Alianţei pentru Integrare Europeană, ci mai mult în favoarea unei reformatări.

Marian Lupu:
„Mai întîi de toate revenirea fracţiunii PCRM în Parlament, slava Domnului, au revenit. Nu trebuie să vedem acest eveniment ca un mare merit al fracţiunii PCRM, este obligaţiunea oricărui deputat să asigure funcţionarea Parlamentului şi să-şi îndeplinească funcţiile de serviciu. Care vor fi efectele reale ale acestei reveniri? Timpul va arăta. Fiindcă sunt două posibile scenarii: că este o revenire fără nici un fel de schimbare de calitate în comportamentul opoziţiei. Dacă vor continua să fie distructivi, speculativi. Sau, al doilea scenariu că vor avea o schimbare de comportament în acest sens. Mă refer la o participare civilizată, în normele decenţei şi potrivit Regulamentului Parlamentului la lucrările forului legiuitor.”

Europa Liberă: Deşi la revenire liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat că a venit să distrugă Legislativul din interior.

Marian Lupu:
„Nu trebuie să ne mire lucrul acesta, fiindcă încercările de a distruge instituţia, de a distruge majoritatea parlamentară a fost.”

Europa Liberă: Va aduce la alegeri parlamentare anticipate.

Marian Lupu:
„A fost visul permanent şi al liderului PCRM, şi al opoziţiei. Probabil ei niciodată nu vor ajunge la nişte metode civilizate şi la un mod de gândire şi la o mentalitate europeană. Dar din nou spun, haideţi să nu anticipăm starea de lucruri. Vom vedea, timpul ne va demonstra care vor fi efectele acestei reveniri.”

Europa Liberă: O reformatare a actului guvernării e posibilă?

Marian Lupu:
„Am avut diverse situaţii, atunci când opoziţia încerca să genereze anumite contradicţii pentru a şubrezi majoritatea parlamentară. Eu cred că toate trei fracţiuni ale celor trei partide care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană au însuşit lecţiile din trecut, au tras concluziile necesare. Noi avem un acord politic de constituire a unei guvernări şi atât timp cât condiţiile acestui acord şi normele de funcţionare a acestui acord sunt respectate de toată lumea, această majoritate şi această guvernare trebuie să-şi continue activitatea sa. Fiindcă pe prim plan sunt nu interesele înguste de partid. Pe prim plan este stabilitatea politică şi pe fundalul acestei stabilităţi politice, realizarea plenară a angajamentelor noastre din programul comun de guvernare.”

Europa Liberă: Pe parcurs PCRM-ul a încercat să cocheteze şi cu PD-ul, formaţiune pe care o conduceţi, şi cu PLDM-ul. Nu este exclus că şi pe viitor acest joc ar putea să continue.

Marian Lupu:
„Nu este nou pentru noi această abordare. De aceea şi ziceam: concluziile trebuie să fie trase. Scopul nostru nu este să cochetăm, să ne jucăm cu opoziţia. Scopul nostru este să respectăm drepturile opoziţiei, toţi împreună ca parlamentari să muncim pentru realizarea acelor sarcini care stau în faţa Parlamentului, potrivit Constituţiei. Şi această experienţă din trecut trebuie să servească un bun temei pentru a ne planifica acţiunile în cadrul majorităţii parlamentare pentru viitor.”

Europa Liberă: Pericolul anticipatelor planează? Ar putea totuşi ca acest Legislativ să nu-şi ducă mandatul până la capăt?

Marian Lupu:
„Totul depinde de formaţiunile politice. Cine are asemenea planuri, sau cine are asemenea calcule eu gândesc că după o perioadă îndelungată de criză politică, care a saturat lumea, care a creat mari tensiuni în societate, iată că în luna martie anul curent am ajuns să rezolvăm această problemă politică, să revenim într-o stare de normalitate. Şi acele formaţiuni politice, dacă au în gând asemenea scenarii de a destabiliza situaţia şi de a genera alegeri anticipate, vor fi taxaţi dur de către alegători. Fiindcă oamenii s-au săturat de tot felul de scandaluri, neînţelegeri politice, jocuri politice în culise, dorinţa de a schimba raportul de forţe pentru a accede la putere. Oamenii vor să vadă de la clasa politică acţiuni şi rezolvări pentru cele mai stringente şi prioritare probleme pentru cetăţeni.”

Europa Liberă: Colegii Dumneavoastră au vociferat că la ultima şedinţă a consiliului Alianţei aţi discutat despre o prioritate a programului de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană şi anume proiectul unei noi constituţii. Insistaţi ca Moldova să aibă o nouă lege fundamentală?

Marian Lupu:
„Cu certitudine pot să vă zic că amendamente importante la Constituţie se cer. Ele derivă dintr-un şir întreg de reforme pe care le-am iniţiat. O să vă aduc un singur exemplu – reforma sistemului judecătoresc, reforma Procuraturii, reforma altor instituţii. Pentru promovarea acestor reforme va fi necesar într-adevăr să aplicăm amendamente şi la poziţiile constituţionale. De exemplu, aceeaşi procuratură - în lume există două modele. Primul model când procurorii fac parte din cohorta magistraţilor. Al doilea model, când procuratura face parte din sistemul executiv al puterii de stat. Astăzi nici un model nici altul nu este specificat în Constituţie. Deci, în cadrul implementării Strategiei de reformă a sistemului justiţiei, odată ce vom ajunge sau la un model, sau la alt model, imperios necesar va fi să aplicăm modificările în Constituţie. Sunt multe articole, din spusele specialiştilor, unde prevederile constituţionale se bat cap în cap, intră în contradicţie. În acest context unul din subiectele care a fost discutat, şi nu doar la ultima şedinţă a consiliului Alianţei, dar şi anterior, a fost formarea unui grup de lucru în acest sens, să muncească asupra unui pachet de propuneri privind fie pachet de amendamente la Constituţie, fie o nouă redacţie a Constituţiei ţării.”

Europa Liberă: Dar în programul de guvernare e scris o nouă constituţie?

Marian Lupu:
„Da, în programul de guvernare e scris o nouă constituţie.”

Europa Liberă: De la caz la caz acum se mai vorbeşte şi despre regimul de guvernare în Republica Moldova, pentru că rămâne o neclaritate – e regim parlamentar, semi-parlamentar, prezidenţial, semi-prezidenţial?

Marian Lupu:
„Exact, este şi un alt subiect. În Constituţia noastră cu adevărat va trebui să specificăm foarte şi foarte clar care este sistemul politic pe care-l propunem ţării pentru viitor. Noi am discutat foarte serios cu colegii, mai ales înainte de alegerea şefului statului, în luna martie, că dezvoltăm un sistem parlamentar clasic european. Ne ghidăm şi utilizăm cele mai bune practici europene în acest sens. După acele înţelegeri am auzit şi alte declaraţii despre sistem semi-prezidenţial. Pot să reiterez poziţia pe care am susţinut-o mereu: pentru Republica Moldova, cu acel nivel de dezvoltare a democraţiei, mentalitatea existentă, nivelul de cultură general şi nivelul de cultură politică, faptul că noi suntem abia la 20 de ani de când ne-am rupt dintr-un sistem politic absolut totalitar, un sistem prezidenţial clasic este contraindicat. În condiţiile pe care le-am enumerat vine să creeze premize foarte puternice pentru ca sistemul politic să alunece în albia unui autoritarism, a unei dictaturi. Şi se încalcă foarte puternic echilibrul între ramurile puterii. Noi trebuie să asigurăm acest echilibru politic între ramurile puterii de stat, fiindcă acest echilibru este garanţia principală pentru calea de dezvoltare democratică de mai departe. În acest caz eu pledez ori pentru o întărire a sistemului semi-parlamentar, semi-prezidenţial, ori să mergem pe linia dezvoltării unui sistem politic clasic parlamentar.”

Europa Liberă: Şi alegerea şefului statului se discută foarte mult, să fie lăsată procedura să aibă loc în Parlament, sau să fie prin votul cetăţeanului ales şeful statului?

Marian Lupu:
„Dacă este vorba de întărirea unui sistem clasic parlamentar, în acest caz în mod evident e că preşedintele ţării este ales de Parlament. Dacă vom urma calea de consolidare a unui sistem semi-prezidenţial, semi-prezidenţial, categoric nu este exclusă, chiar de cele mai dese ori este şi indicată alegerea directă a şefului statului.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG