Linkuri accesibilitate

Minorităţile naţionale cred că toate se pot rezolva doar cu ajutorul statului.


Astăzi se încheie dezbaterile legate de predarea limbii române membrilor minorităţilor etnice iar ministerul educaţie a anunţat că din anul şcolar 2012-2013, programa de predare a limbii române în şcolile alolingve se va extinde şi la alte materii. Majoritatea liderilor comunităţilor minoritate, care au participat la dezbaterile de la Chişinău, sunt de acord că necunoaşterea limbii române reprezintă cel mai mare obstacol pentru integrarea minorităţilor. Tamara Grejdeanu relatează:

Însuşirea limbii de stat este în opinia mai multor lideri ai comunităţilor etnice cel mai mare obstacol care îi împiedică pe tinerii dar şi adulţii ruşi, bulgari, găgăuzi, ucraineni, să se integreze în societatea moldovenească. De această părere este şi preşedintele comunităţii bulgare, Fiodor Sabii, care spune că majoritatea tinerilor bulgari îşi doresc un viitor în Republica Moldova, dar sunt descurajaţi pentru că nu cunosc limba română:

Fiodor Sabii: ,,Din an în an numărul reprezentanţilor naţiunii netitulare care lucrează în instituţiile organelor de stat, organele de forţă, în instituţiile judecătoreşti se reduce practic la zero, credem că aceasta este o problemă. Lipseşte posibilitatea de a comunica permanent în limba de stat, care tot este o problema, noi suntem miraţi şi de multe ori am remarcat faptul că tinerii au în atestat note de nouă şi zece la limba română, dar în realitate nu sunt în stare să scrie nici măcar o cerere.”

Legislaţia naţională care protejează minorităţile etnice este aproape perfectă, dar ea nu se respectă atunci când e vorba de limba vorbită, ne spune liderul comunităţii bieloruse, Iurii Statkevici:

Statkevici Iurii: ,,La noi în comunitate sunt aproximativ 400 de oameni, vin bătrânii, aşa s-a întâmplat, ei demult trăiesc aici, dar statul nu i-a susţinut să înveţe limba de stat, vin la farmacie, dar nu pot citi, totul este doar în moldovenească. Vin eu într-o instituţie de stat, sunt afişate ordine, dar trebuie să mă duc şi să le traduc cu toate că este o lege a limbilor iar actele de stat ar trebui să se traducă, după cum este scris în lege.”

Pe de altă parte, Olga Chirilenco reprezentanta comunităţii municipale a ruşilor, crede că vinovaţi de problemele lingvistice se fac atât autorităţile care ar trebui să introducă un nou program de studiere a limbii române în regiuni dar şi tinerii care au şanse să înveţe dar nu o fac:

Olga Chirilenco: ,,Ce ţine de şcolile ruse din capitală, cred că în mare măsură, cine vrea are toate posibilităţile să înveţe limba română, problematic este pentru cei din suburbii şi localităţile îndepărtate, acolo nu sunt cadre didactice, metodică, acolo tinerii au cele mai mari probleme.”

Aspectul lingvistic al problemelor comunităţilor etnice a fost abordat şi de şefa Direcţiei relaţii interetnice de la Biroul Relaţii Interetnice al Republicii Moldova, Ludmila Burlaca:

Ludmila Burlaca: ,,Tinerii din organizaţiile etnoculturale, nicidecum nu se deosebesc de ceilalţi tineri, evident fiecare vrea să obţină un statut social, să aibă un loc de muncă, un post, să aibă atribuţii, responsabilităţi, drepturi. Prima întrebare care este, cum să ne debarasăm de discriminarea asta, noi vrem să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi condiţii atunci cînd după şcoala medie mergem să susţinem un examen de admitere şi să reuşim. Evident că asta este şi la angajarea în câmpul muncii, ei pur şi simplu mai multe probleme au cu instruirea lingvistică, dar de aici pornesc şi mai multe probleme.”

Valentin Crudu, director al Direcţiei generale învățământ preşcolar, primar şi secundar general, crede că o parte din vină o poartă şi cadrele didactice, dar în acelaşi timp nu doar şcoala trebuie să motiveze tinerii de altă etnie pentru a studia limba română:

Valentin Crudu: ,,În zona unde vorbesc în rusă, în găgăuză sau bulgară bineînţeles că anumite competenţe de dezvoltare a limbii de stat se cam uită. Este imposibil să înveţi o limbă a unui stat atunci când discuţi sau vorbeşti numai în cadrul a trei patru ore pe săptămână la şcoală. Există şi problema cadrelor, într-adevăr, mai ales în localităţile în care compact trăiesc minorităţile naţionale, vom avea un modul special şi toţi profesorii care vor citi discipline în limba română, deci toţi vor trece pe parcursul anului formarea.”

Minorităţile naţionale cred că toate se pot rezolva doar cu ajutorul statului, aşteptând intervenţii în programa şcolară de studiere a limbii române şi cadre didactice cu o pregătire înaltă, astfel încât să fie înlăturate problemele de integrare socială şi profesională. Primul pas în acest sens a fost făcut de Ministerul educaţiei, care din anul şcolar 2012-2013 va extinde proiectul de predare a limbii române şi în cadrul altor discipline şcolare.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG