Linkuri accesibilitate

Munca la negru


Muncitori ilegali la Baku, în Azerbaigian, 2010.
Muncitori ilegali la Baku, în Azerbaigian, 2010.

Ce măsuri au la îndemână autorităţile pentru îmbunătățirea gradului de colectare a taxelor?

Un economist iconoclast, Galbraith, spunea odata ca pana si plata unei prostituate trebuie luata in seama la calcularea produsului intern brut al unei tari, pentru ca e vorba de un schimb de servicii retribuit.

Economia subterana, economia la negru, exista pretutindeni, chiar daca sectoarele „negre“ nu sint peste tot aceleasi. Astfel, in tarile in care prostitutia sau jocurile de noroc sint ilegale, veniturile generate de acestea vor fi in intregime venituri „la negru“. In altele insa, acestea vor fi venituri declarate. O constanta este insa achizitionarea de bunuri sau servicii rezultate din munca la negru.

Un criteriu relativ precis de calculare a acesteia consta in raportarea muncii la negru la produsul intern brut. Diferite studii ale Uniunii Europene au constatat ca tarile in care rata muncii la negru este cea mai ridicata sunt cele din Europa de Est si cele care se situeaza de-a lungul Mediteranei. In Romania, munca la negru reprezinta aproximativ 20% din PIB, la egalitate cu tari precum Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Letonia si Lituania.

Cazul extrem il constituie aici Bulgaria, unde munca la negru este 35% din PIB: mai mult de o treime. Peste tot in Europa, munca la negru este prestata in special in domeniul constructiilor si in cel al serviciilor menajere. Ca si in cazul muncii declarate, se remarca in cadrul muncii la negru o mare diferenta intre remunerarea barbatilor pentru serviciile prestate si cea a femeilor. Un barbat care efectueaza o munca nedeclarata poate primi cu pana la 60% mai mult decat o femeie care efectueaza aceeasi munca.

Comisia Europeana a recomandat deja statelor UE sa adopte o politica a muncii mai flexibila, usurand povara taxelor si a contributiilor sociale, dînd exemplul unor tari cum sunt Belgia, Austria si Spania, care au introdus un sistem de vouchere prin care somerii pot fi angajati temporar pentru lucrari domestice. Masura a fost laudata pentru faptul ca in Belgia pare sa fi dus la crearea a circa 40.000 de locuri de munca, insa pe de alta parte ea a supus bugetul statului la un efort suplimentar, dat fiind ca statul este cel care achita contributiile sociale pentru persoanele angajate pe baza acestor vouchere.

Pentru a ramane insa la Europa de est, ceea ce defineste relatiile contribuabililor cu statul este o neincredere permanenta, neincredere de altfel reciproca.

Suspiciunea exista insa si in tarile occidentale, iar in unele, de pilda, este interzis, sau vazut cu banuiala, a merge sa ajuti pe cineva la munci domestice daca nu iti este ruda sau vecin apropiat. Fiscul poate considera ca e vorba acolo de... munca la negru.

-------------------------

Statistica oficială estimează economia subterană moldovenească la aproximativ 27-28 la sută din Produsul Intern Brut, adică la cam o treime. Experţii cred însă că, în realitate, mijloace financiare ce evită bilanţurile contabile ale întreprinderilor şi chiar nedeclarate de persoane fizice sunt mult mai mari decât se estimează oficial. Spre exemplu se crede că, până nu demult, un caz elocvent de evaziune fiscală era importul produselor petroliere în Moldova, când mai mult de jumătate din necesitățile petroliere ale Moldovei ajungeau în țară în mod fraudulos prin Transnistria, prin intermediari, zone off-shore, nefiind supuse până la urmă accizelor. În mare parte, toate operaţiunile de prestări servicii sunt bănuite de a comite evaziune fiscală. Cât s-ar părea de straniu, evaziunea fiscală este considerată a fi destul de mare şi în sectorul agricol, care, chiar dacă nu are o contribuţie prea mare la valoarea adăugată economică sau în Produsul Intern Brut, în bună parte ar rămâne netaxată.

Și atunci ce măsuri au la îndemână autorităţile pentru îmbunătățirea gradului de colectare a taxelor? Iată câteva soluţii avansate de expertul economic, Vlad Bercu:

„În primul rând, o mai bună administrare fiscală. Asta înseamnă controale cum se cuvine la întreprinderi. Nu vreau să acuz pe nimeni de corupţie, dar de multe ori inspectorii fiscali sunt mituiţi încă înainte de a începe controlul.

În ceea ce priveşte salariile la plic, inspecţia muncii aici este veriga de bază. Impresia mea este că această inspecţie reacţionează doar dacă este sesizată. Pe când ar trebui să existe controale şi din partea acestei instituţii, chiar dacă este condamnată această practică, cu controale excesive. Dar altă soluţie nu e. Şi nu înţeleg de ce vina salariatului este egalată în legea noastră cu vina angajatorului care dă salariu la plic. ”

Potrivit unor statistici ale Ministerul Muncii și al Familiei, doar această formă de evaziune fiscală, salariul la plic, ar prejudicia annual bugetul public al țării cu aproape 5 miliarde de lei. S-a constat de exemplu că în 2010 în jur de 700 de mii de persoane ar fi primit salariu „în plic”, şi nu doar din sectorul privat.
Previous Next

XS
SM
MD
LG