Linkuri accesibilitate

Transparency International: „Legăturile dintre mediile de afaceri şi guverne au făcut să crească corupţia peste tot în Europa.”


Transparency International atrage atenţia că relaţia mult prea apropiată dintre politică şi lumea afacerilor încurajează corupţia în Europa. Într-un raport dat astăzi publicităţii, Transparency International constată că în aproape toate ţările europene, anul trecut, au avut loc scandaluri politice sau legate de finanţarea dubioasă a partidelor sau politicienilor. Mai multe de la Dan Alexe:

Ultimul raport anual al organizatiei Transparency International despre coruptie in Europa analizeaza 25 de tari, nu numai din Uniunea Europeana, ci si Norvegia si Elvetia.

Legaturile prea stranse dintre mediile de afaceri si guverne au facut sa creasca coruptia peste tot in Europa si au dus la adincirea crizei economice. Transparency ajunge la concluzia ca aproape toate tarile europene au avut de suferit din pricina amestecului marii finante in politica si lanseaza un apel catre guverne, cerindu-le sa legifereze mai mult in chesiunea lobbying-ului si a finantarii campaniilor electorale.

Raportul, intitulat „Bani, Politica si Putere: Riscurile puse de Coruptie in Europa“ constata ca nu mai putin de 19 tari din cele 25 analizate trebuie sa isi reformeze legislatia privind lobbyingul, si ca numai 10 tari interzic donatiile anonime facute partidelor politice.

Raportul critica in primul rand Grecia, Italia, Portugalia si Spania ca fiind cele in care coruptia si deficitul de guvernare au fost cele mai extinse in anul care s-a scurs, dar critica in acelasi timp si Romania, alaturi de Cehia si Bulgaria, pentru scandalurile recente in care au fost implicati politicieni si oameni de afaceri.

Paul Zoubkov, unul din autorii raportului, considera ca iesirea din criza va fi asigurata doar prin acoperirea gaurilor din legislatie care au permis amestecul incestuos al politicienilor cu mediile de afaceri :

„Ca sa putem iesi din criza euro trebuie sa ne ocupam de faliile din legislatia anti-coruptie. Pentru a merge inainte si a ne asigura ca buzunarul public e protejat si e solid trebuie sa avem o transparenta totala privind deciziile politicienilor si felul in care sint cheltuiti banii publici.“

Zoubkov mai spune ca Transparency International e ingrijorata foarte mult si de regresele inregistrate in majoritatea statelor Est-europene membre in Uniune.

„In multe din noile tari membre s-a inregistrat un regres in lupta impotriva coruptiei -- inclusiv in Cehia, Slovacia si Ungaria. In Ungaria exista probleme cu separarea puterilor. In Cehia, probleme cu contractele publice, si la fel si in Slovacia. Toate aceste tari - Slovacia, Ungaria si Cehia- mai prezinta serioase probleme si in chestiunea finantarii partidelor.“

Si Romania este criticata pentru toate acestea, mai putin insa pentru separarea puterilor. Tot asa, România, ca si majoritatea tarilor continentului de altfel, nu are un registru al lobbyistilor. In schimb, in alte privinte legislatia româna este pe hirtie mai stricta decit aceea a unor tari occidentale. Astfel, in România exista o limita a donatiilor catre partide venind de la persoane private, pe cind in Germania nu. In România parlamentarii sint obligati sa isi declare in detaliu averea si interesele, pe cind in Belgia sau Italia nu.

Problema este insa ca unele legi, desi perfect satisfacatoare pe hirtie, nu sint aplicate, fiind pur si simplu ignorate. Este cee ce a constatat si raportul Transparency, cum o rezuma Paul Zoubkov :

„România si Bulgaria continua sa fie unul din cele mai mari subiecte de ingrijorare in chestiunea legislatiei anti-coruptie. Ele au cele mai mari falii in legislatie. Conducerea politica a acestor tari ar trebui sa se implice in mod foarte ferm in remedierea acestei situatii, stimuland independenta institutiilor si a justitiei si alocand resurse mai mari pedepsirii in justitie a celor vinovati de coruptie.“

Si, in sfarsit, constata Transparency, in nicio tara in afara de Anglia, Norvegia si partial Elvetia, cei care denunta faptele de coruptie nu sint la adapost de eventualele represalii politice sau altfel.
XS
SM
MD
LG