Încercarea de reînhumare a scriitorului maghiar József Nyirő cu ocazia Rusaliilor, la Odorheiul Secuiesc, a declanşat un val de polemici între Budapeste şi Bucureşti. Autorităţile române s-au opus ceremoniilor programate, invocînd faptul că în activitatea s-a politică şi scriitoricească Nyirő a militat pentru impunerea unor idei fasciste şi antisemite, susţinînd regimul lui Miklós Horthy şi, din octombrie 1944, cel al lui Ferenc Szálasi, liderul extremiştilor, pronazişti din Partidul Crucilor cu Săgeți.
Opera literară şi publicistică a lui Nyirő, omagiat de către unii politicieni ai puterii naţional-populiste actuale de la Budapesta drept „Apostol al Secuilor“, a fost transformată treptat într-un adevărat obiect de cult al naţionaliştilor şi forţelor extremiste din Ungaria, care îşi bazează demersurile ideologice pe depăşirea „dictatului de la Trianon“. Adică restabilirea Ungariei Mari şi reapilirea teritoriilor pierdute după primul război mondial.
De o apreciere apologetică similară se bucură şi Albert Wass, un conte originar şi el din Transilvania care, după cel de-a doilea război mondial, a fost condamnat la moarte, în contumacie, pentru crime de război.
Scrierile literare ale lui Nyirő şi Wass au fost reeditate în ultimii ani atît în Ungaria cît şi în România, iar pentru cinstirea memoriei lor au fost dezvelite busturi şi statui. În cadrul unor ceremonii cu
Titlul unei scrieri cu tendinţă revizionistă semnată de Wass - „Dati-mi inapoi muntii!“ – „Adjátok vissza a hegyeimet!“ - a devenit sloganul preferat al unor organizaţii extremiste de dreapta din Ungaria (cf. „Febra răsăriteană a reabilitărilor. Cazul Albert Wass, Observatorul Cultural (București), 183, 2003).
Odată cu intensificarea procesului de reabilitare a unor personalităţi istorice compromise, ca de pildă Horthy (căruia i s-au ridicat deja busturi, locuri publice au fost rebotezate, primind numele său), şi scrierile literare ale celor doi autori au fost supuse unei revizuiri mai degrabă ideologică decît estetică.
Orice analiză literară serioasă a scrierilor beletristice ale lui Albert Wass şi Jószef Nyirő nu va putea ignora faptul evident că ele sunt înrudite cu un curent cultivat şi în Germania nazistă, cunoscut sub denumirea „Blut-und-Boden-Dichtung“, adică literatura „sîngelui şi gliei“.
(Va urma)
