Linkuri accesibilitate

Festivalul căpşunilor


Pe piaţa căpşunilor din Moldova regula cererii şi a ofertei nu este valabilă.


Un festival al căpşunilor se organizează deja de cinci ani la Chişinău, în scopul încurajării fermierilor moldoveni să intre mai cu tragere de inimă în această ramură extrem de prielnică pentru clima Republicii Moldova. Festivalul din acest an, care tocmai s-a încheiat, a constituit prilej pentru stagiara noastră Tamara Grejdeanu să se întrebe de ce preţurile la căpşuni se menţin, deşi în plin sezon, destul de înalte, până la 2-3 euro pentru un kg?

Contrar aşteptărilor, festivalul căpşunilor din acest an a venit cu o ofertă de preţ cu nimic diferită de cea de la piaţă, ceea ce a atras nemulţumirea vizitatorilor. Iată doar câteva păreri culese de la oamenii pe care i-am surprins mai mult cu privitul decât cu procuratul printre tarabe:

,,35-30 lei, aşa este.”

,,În acest an aş spune că sunt puţin mai scumpe, dar, cum să vă spun, am căutat ceva şi aspectuos şi posibil gustos în acelaşi timp.”

,,Astea moldoveneşti sunt cele mai bune. Nu, nu-i scump, după cum a fost roada anul acesta.”

,, Pentru producători poate că este şi motivant, dar pentru cumpărătorii de rînd, puţin este cam exagerat.”

Pe piaţa căpşunilor din Republica Moldova, regula clasică a cererii şi a ofertei nu este valabilă, spune expertul economic, Gheorghe Costandache. Din varii motive - de la numărul mic de căpşunari până la intermediarii care umflă preţurile de câteva ori de la producător până la consumator:

Gheorghe Costandache: „Anul ăsta, de exemplu sunt aproximativ cultivate 550 de hectare. Aşa o suprafaţă este insuficientă pentru ca să fie asigurată piaţa Moldovei pe deplin. Încă o explicaţie poate veni de la faptul că există o întreagă reţea de intermedieri care vin fiecare cu adaosul său comercial la preţul de la producător. Instrumentele şi pârghiile directe din partea organelor de resort sau din partea statului nu există şi nu pot influenţa preţurile, fiind considerată o economie bazată pe criterii şi principii de piaţă, aşa se zice, dar nici pe departe nu întrunim aceste condiţii”.

Ion Ibosea, căpşunar din Ialoveni cu o plantaţie de 40 de ari spune însă că acesta este un domeniu în care trebuie să faci investiţii anuale, de aceea mulţi dintre cei ce au încercat au renunţat după primul an.

Ion Ibosea: „La noi vedeţi cum este: faci cantitativ mai puţin, dar calităţile gustative sunt mai înalte, la noi e mult soare în Moldova. Noi o creştem, de o pildă, în cîmp deschis, mai mult cu paie aşa, adică ea creşte natural. Unii au bani, fac cu peliculă, nu creşte iarbă, mai puţin de lucru, da acolo sunt sume mai mari de bani. Nu avem aşa bani, înţelegeţi, nu dispunem de aşa sume. Cred că peste vreo câţiva ani, dacă se umple piaţa, practic, poate să cadă şi preţul şi să apară şi probleme - pînă cînd, nu-s.”

Cultivarea căpşunilor este sectorul în care investiţiile se recuperează destul de repede, - spune, pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei grădinarilor, apicultorilor şi floricultorilor amatori, Ion Ciocan. Iar cererea mare pentru acest produs este un semn că domeniul are viitor, mai crede Ion Ciocan:

Ion Ciocanu: „Eu am început-o cu trei ari, acum am vreo 15 ari de căpşună, vreo 15 ari de agriş, mure, de toate pomuşoarele. Şi avem piaţă, căutăm să ne unim, să ne ajutăm unul pe altul ca să putem ridica cultura căpşunei în sus. Eu am observat, cresc producătorii, dar preţul rămîne, se ţine, nu scade. Au început magazinele mari să colaboreze şi cu producătorii locali, pentru că căpşuna noastră este de o calitate foarte, foarte bună, faţă de altă căpşună de import.”

Deocamdată, însă, aşa cum sugerează experţii, de pe urma preţului ridicat la căpşuni câştigă întâi de toate un lanţ întreg de intermediari, care cumpără căpşunii de la fermieri la preţuri de nimic şi, în lipsa oricăror reglementări, operează cu adaosuri comerciale arbitrare şi greu de închipuit pentru o economie de piaţă autentică.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG