Linkuri accesibilitate

O altă temă a ediţiei, prima vizită la Tiraspol a expertului ONU pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Reformele economice ale administraţiei Şevciuk încep să dea roade: deşi modest, veniturile la bugetul transnistrean încep să crească. Dar care este impactul lor asupra mediului de afaceri? Discutăm astăzi cu şeful Sindicatului antreprenorilor din Transnistria, Anatolie Frunză. Şi o altă temă a ediţiei – prima vizită la Tiraspol a expertului Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg.

Dar mai întâi, vom trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute, în buletinul de ştiri, prezentat de Iulia Mihailov.

***

Zeci de întreprinderi private din Transnistria riscă să fie naţionalizate. Responsabila de economie a regiunii Maia Parnas a declarat că pe lângă fiecare întreprindere privatizată vor funcţiona comisii speciale care vor verifica eficienţa lor. Naţionalizarea întreprinderilor se va face numai prin decizia Curţii de arbitraj, a precizat vice-premierul transnistrean, citat de agenţia Novîi Reghion.

Expertul Naţiunilor Unite pentru drepturile omului în Transnistria, Thomas Hammarberg, a criticat faptul că în Transnistria sentinţele de condamnare sunt prea dure, comparativ cu standardele internaţionale. Expertul ONU crede că legislaţia penală a regiunii trebuie modificată, aşa încât termenul de detenţie să fie redus, inclusiv perioada de aflare în izolatoarele de detenţie preventivă. Prima vizită de documentare a oficialului ONU la Tiraspol a marcat începutul unei misiuni, care are drept scop să ofere recomandări pentru consolidarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, informează agenţia Info-Prim Neo. Concluziile şi recomandările privind situaţia drepturilor omului în Transnistria, Thomas Hammarberg a spus că le va face publice după alte două vizite pe care le va întreprinde în toamna acestui an. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Armata transnistreană duce o lipsă acută de recruţi. Nevoile armatei sunt acoperite numai în proporţie de 10-12 la sută. Insuficienţa efectivului de militari s-ar putea compensa prin angajări în bază de contract, însă bugetul regiunii nu are destui bani. Despre aceasta a anunţat liderul administraţiei Evgheni Şevciuk la o întâlnire cu studenţii transnistreni. „Reducerea numărului de recruţi are o cauză demografică, dar şi faptul că mulţi tineri reuşesc să se eschiveze de la armată. Astăzi examinăm posibilitatea angajării mai multor militari prin contract, dar şi posibilitatea reducerii serviciului militar de la un an şi jumătate, la un an”, a spus Şevciuk, citat de Novîi Reghion.

Şi la aceeaşi întâlnire cu studenţii Universităţii din Tiraspol Evgheni Şevciuk a spus că pentru a opri exodul tinerilor din Transnistria este necesar ca veniturile să depăşească de cel puţin trei ori nivelul actual al salariilor plătite de la buget – adică să fie de cel puţin 500-700 de dolari americani. Şevciuk a înaintat legislativului local mai multe propuneri pentru a stimula angajarea la muncă a tinerilor, inclusiv reducerea impozitului pe venit în cazul studenţilor şi facilităţi pentru angajatorii care iau la muncă tineri absolvenţi.

Premierul Vlad Filat s-a întâlnit în Turkmenistan, pe marginea unei reuniuni CSI, cu premierul Federaţiei Ruse Dmitri Medvedev. În cadru discuţiilor, Medvedev și-a exprimat speranța că prima întâlnire în calitate de șef de guvern cu premierul moldovean va fi de bun augur și va fi urmată de îmbunătățirea continuă a relațiilor bilaterale. Potrivit unui comunicat de presă de la guvernul moldovean, Filat și Medvedev au discutat mai ales aspecte ale relațiilor economice bilaterale, inclusiv exporturile de vinuri și situația muncitorilor moldoveni din Federația Rusă. Referindu-se la reglementarea transnistreană, Vlad Filat şi Dmitri Medvedev au salutat ultimele evoluţii şi s-au pronunţat pentru continuarea măsurilor de sporire a încrederii şi eliminarea barierelor artificiale în comunicarea între cele două maluri ale Nistrului. Premierul rus a reiterat poziţia principială a Moscovei cu privire la soluţionarea conflictului în baza respectării integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova.

Noul ambasador al Federaţiei Ruse în Moldova, Farit Muhametşin, a vizitat Tiraspolul. La întâlnirea cu diplomatul rus, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk şi-a exprimat speranţa că ambasada va continua să apere şi să sprijine cetăţenii ruşi din regiune şi că buna colaborare cu misiunea diplomatică rusă va continua şi pe viitor. Ambasadorul Federaţiei Ruse s-a întâlnit şi cu premierul de la Tiraspol Piotr Stepanov, care a spus că Transnistria ar fi interesată să iasă pe piaţa rusă cu produsele sale agricole. Potrivit Novîi Reghion, Farit Muhametşin a spus că o asemenea colaborare ar putea fi reciproc avantajoasă şi că ideea ar trebui dezvoltată la nivelul colaborării cu regiunile Federaţiei Ruse. Diplomatul a sugerat administraţiei transnistrene să propună o abordare de sistem pentru evaluarea potenţialului şi necesităţilor regiunii.

Ministrul de externe Iurie Leancă a cerut la Bruxelles Uniunii Europene să menţină presiunea asupra Moldovei. Chişinăul a făcut progrese, a spus el, dar Uniunea trebuie să-şi menţină vigilenţa şi să facă în continuare presiuni asupra Moldovei până în momentul în care această ţară, care rămâne cea mai săracă din Europa, va căpăta statutul de candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

Şi tot ministrul de externe Iurie Leancă a dat de înțeles că eliminarea vizelor europene pentru moldoveni nu se va produce, probabil, la termenul promis inițial de guvern, adică înainte de sfârșitul anului curent. Vorbind la o conferință de presă la Chișinău, Leancă a părut să dea vina pentru întârziere pe adversarii ultimelor două legi aprobate în planul de acțiuni cu Uniunea Europeană, legea împotriva discriminării și reforma centrului anti-corupție, dar a promis că Moldova va încerca să recupereze timpul pierdut.

Emisarul European la Chișinău, Dirk Schuebel i-a spus președintelui Nicolae Timofti că Uniunea Europeană poate mări anul viitor bugetul ajutoarelor pentru vecinii estici, între care Moldova. Potrivit Moldpres, emisarul european a lăudat Chişinăul pentru finalizarea primei etape a planului de acţiuni Moldova-Uniunea Europeană.

Europa Liberă: mulţumesc, Iulia, mai multe ştiri, analize şi comentarii, găsiţi pe pagina noastră de internet.

***

Anatolie Frunză

Anatolie Frunză

Europa Liberă: Reformele economice lansate de noul lider transnistrean Evgheni Şevciuk încep să dea roade, cel puţin statistic. Comerţul s-a înviorat, după eliminarea unor bariere artificiale, veniturile la buget au început să crească, deşi până la acoperirea deficitului imens din haznaua regiunii mai este mult. Europa Liberă l-a întrebat pe Anatolie Frunză, preşedintele sindicatului antreprenorilor din regiunea transnistreană, dacă impactul acestor măsuri asupra oamenilor de afaceri transnistreni este la fel de mare ca asupra bugetului?

Anatolie Frunză: „Într-adevăr, schimbările se simt. Până şi în sfera micului business. Spre exemplu, controalele nu mai sunt atât de dure. Verificări se fac, dar nu mai au loc acele încălcări ale drepturilor, aşa ca înainte. Schimbări importante au avut loc în comerţul extern. Procedurile vamale s-au simplificat şi durează mult mai puţin, atât pentru persoane fizice, cât şi juridice. Însă micii antreprenori nu au suficiente cunoştinţe privind comerţul extern, de aceea la punctele de control se mai întâmplă să fie blocaje.

Europa Liberă: Administraţia reacţionează la aceste nemulţumiri? Iau măsuri pentru informarea mediului de afaceri?

Amatolie Frunză: „Acum au loc nişte discuţii despre organizarea unor seminare, dar sunt numai discuţii. Acum chiar şi persoanele fizice, antreprenorii individuali au dreptul să devămeze marfa chiar la punctele de control. Şi ei pot să facă acest lucru chiar şi în formă electronică, completând o declaraţie. Mai înainte, din păcate, nu exista aşa ceva. Personal, cred că aceste măsuri vor simplifica mult trecerea mărfurilor peste graniţă.

Europa Liberă: Ce alte acţiuni credeţi că ar fi utile micului business pentru o dezvoltare mai intensă?

Anatolie Frunză: Eu şi colegii mei credem că ar trebui să devină mult mai accesibile şi mai ieftine împrumuturile. De asemenea, în problema arendei spaţiilor ar trebui să existe o reglementare şi un control din partea administraţiei, pentru că astăzi nu toţi dispun de un spaţiu propriu ca să se poată dezvolta şi sunt nevoiţi să închirieze. Deseori, cei care oferă spaţii se ocupă, de fapt, cu specula. Până şi cei care produc nu pot să-şi extindă producţia pentru că deţinătorii de spaţii le pun beţe în roate.

Europa Liberă: Din observaţiile Dvs., există un interes al transnistrenilor pentru deschiderea unor afaceri? Sau, dimpotrivă, antreprenorii pleacă din regiune cu tot cu bani...

Anatolie Frunză: Din păcate, sunt puţini oameni care doresc să pornească o afacere. Unii spun că aşteaptă vremuri mai bune. Alţii, mai slabi de înger, îşi pun averea în traistă şi pleacă. Deşi în discursul inaugural al preşedintelui şi în adresarea sa către guvern s-a spus nu o singură dată că se va acorda o susţinere maximă businessului mic şi mijlociu.

Europa Liberă: Din 2013, guvernul regiunii transnistrene planifică să introducă un nou sistem de impozitare cu trei impozite de bază: Taxa pe Valoare Adăugată, impozitul pe venit şi impozitul pe avere. Ce impact credeţi că ar avea acest sistem asupra mediului de afaceri, îndeosebi a antreprenorilor mici şi mijlocii?

Anatolie Frunză: Sigur, cu cât mai mari sunt veniturile la buget, cu atât e mai bine ţării. Dar oamenii şi aşa sunt la limită, din cauza sărăciei. Iar venituri nu-s fiindcă toţi lucrează numai pentru mâncare, fără să mai spunem că-ţi trebuie şi o haină, şi casa s-o-ntreţii ş.a.m.d. Oamenii deja strigă că toate sunt foarte scumpe. Iar dacă va fi introdusă şi o Taxă pe Valoare Adăugată, o să fie vai şi amar.”

Europa Liberă: şeful sindicatului antreprenorilor mici şi mijlocii din regiunea transnistreană, Anatolie Frunză.

***

Thomas Hammarberg

Thomas Hammarberg

Europa Liberă: Fostul comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, a anunţat că va monitoriza timp de un an situaţia drepturilor omului în regiunea transnistreană, într-un proiect special al Naţiunilor Unite. Vorbindu-le jurnaliştilor la Chişinău, Hammarberg a lăudat deschiderea de care dă dovadă noua administraţie de la Tiraspol. Marian Cepoi a încercat să afle şi care pot fi urmările practice ale monitorizării. Relatează, Iulia Mihailov.

Primul lucru pe care a ţinut să-l remarce expertul ONU, Thomas Hammarberg, după încheierea primei sale vizite de monitorizare în Transnistria, este deschiderea autorităţilor de la Tiraspol faţă de organismele internaţionale.

Thomas Hammarberg: ,,Am simţit o atitudine deschisă, nu a fost nici o tentativă de a preveni, de a împiedica vreo acţiune pe care noi a plănuit-o. Ni s-a permis să avem întrevederi cu oricare din deţinuţi şi chiar întrevederi tete-a-tete, fără nici o problemă. Acesta este un lucru nou. Poate ţineţi minte când Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii şi-a amânat vizita în Transnistria, fiindcă i s-a interzis să aibă întrevederi libere cu deţinuţi.”

În timp ce expertul ONU observă o schimbare de atitudine a Tiraspolului, unii experţi locali în drepturile omului bat alarma că în ultimul timp nu s-a făcut nici un pas important în respectarea drepturilor cetăţenilor din stânga Nistrului.

Alexandru Postică de la Asociaţia Promo-Lex, organizaţie ce apără drepturile omului pe ambele maluri ale Nistrului, nu împărtăşeşte optimismul expertului ONU şi spune că nu a observat să se fi întreprins paşi concreţi din partea Tiraspolului în respectarea drepturilor omului.

Alexandru Postică: „Drepturile omului, aşa cum s-au încălcat, aşa continuă să fie încălcate. Libertatea şi siguranţa persoanei în general, aplicarea nejustificată a arestului. Lipsa oricăror căi de a elibera o persoană până la emiterea unei sentinţe: aşa-numitul sistem de justiţie care nu corespunde criteriilor minime ale unei justiţii echitabile.”

Mai puţin sceptic se arată Valeriu Vasilică, directorului agenţiei de ştiri ,,Info-Prim Neo”. Potrivit analistului, faptul că se atestă o deschidere faţă de organismele internaţionale, însemnă că şi situaţia respectării drepturilor omului ar putea să se mişte din loc.

Valeriu Vasilică: ,,Regimul de la Tiraspol cu faţa cea veche, cu Smirnov, nu a permis nimănui accesul pe teritoriul regiunii transnistrene. Am avut o sumedenie de cazuri când ambasadorii ţărilor cu o putere foarte mare în lume au fost opriţi la Nistru, în modul cel mai obraznic. Cunoaştem cazuri când reprezentanţii organismelor internaţionale nu au fost lăsaţi să treacă la Nistru sau vizitele lor nu au avut prea multe efecte. Este adevărat că nu putem aştepta schimbări radicale pentru că nu se schimbă sistemul.”

L-am întrebat pe jurnalistul şi politologul de la Tiraspol, Andrei Safonov cum vede el, de pe loc, şansele acestei misiuni de a schimba atitudinea autorităţilor de la Tiraspol faţă de drepturile omului.

Andrei Safonov: „Prin startul acestei misiuni putem vorbi că au început acţiuni care vor duce la umanizarea legislaţiei transnistrene. Cele mai acute cusururi în legislaţie precum privaţiunea de libertate până la pronunţarea instanţei de judecată vor fi înlăturate cu susţinerea expertului ONU privind drepturile omului. Acum avem deja un expert permanent, împuternicit pentru Transnistria. Dacă el va colabora eficient cu avocatul parlamentar, cu ministerul de interne, ne putem aştepta la schimbări în bine.”

Despre necesitatea atragerii unei mai mari atenţii asupra respectării drepturilor omului în regiunea separatistă declara încă anul trecut la Chişinău înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay. Proiectul de monitorizare, suplimentar procesului de negocieri 5+2, prevede trei vizite de documentare în toate aspectele vieţii ce vizează drepturile omului în Transnistria.

***

Europa Liberă: În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiunea transnistreană? i-am întrebat pe mai mulţi oameni întâlniţi la întâmplare pe străzi din
Tiraspol şi Bender.

– Я думаю, что в Приднестровье права человека не нарушаются, они соблюдаются. Это прописано в Конституции, Конституция гарантирует права человека, и я не заметила у нас никаких ярких примеров нарушения прав, нет никаких обращений и в СМИ… Я думаю, что если были бы какие-то грубые нарушения, они бы выявились. Думаю, что журналисты бы осветили это.

– Ну, например, я работаю в правовой структуре, там с правами стало намного жестче. Защиту прав потребителя более ужесточить… Права детей.

– Нарушаются в детских садах. Потому что детские сады недостаточно полно открыты для детей, т.е. не хватает детских мест, это достаточно острая сейчас проблема в нашем городе. Надо в первую очередь отдать те здания и сооружения, которые были отобраны у садиков, и предоставить их детям. Ну, а потом уже, наверное, строить новые здания для садов.

– Право на жизнь соблюдается, на работу – соблюдается. Поэтому, говорю, кто хочет – тот работает, кто ленится – тот не работает и, наверное, злится. Так что права человека соблюдаются.

– Права нарушаются – это когда детям продают много спиртных, когда милиция видит то, что дети лет 16-17 идут пьяные и ничего им не делают, то, что идут с бутылкой пива, сигаретой…

– Ну, во всяком случае, если бы было ухудшение, я так понимаю, то было бы больше силовых структур, военных… По характеру своей работы мне приходится бывать в городских и немного в арбитражных судах. Ну, в городских судах я вижу, что права человека соблюдаются.

– Пятьдесят на пятьдесят, я думаю. Где-то нарушается, а где-то, может быть, и соблюдается. Ну, возможно, с трудовым законодательством есть нарушения. Может быть, в медицине. Коррупция. Надо менять систему, а то как-то очень утопично будет звучать, как бы людям надо меняться самим, менталитет надо менять, препятствовать коррупции, не давать взятки, отучать чиновников… Но мы, как правило, хотим все сделать быстро и легко и готовы платить, так что мы сами ее и порождаем в какой-то степени. Замкнутый круг, из которого как выбраться – не знаем, должны пройти поколения, наверное, прежде чем что-то изменится.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG