Cotidianul „Adevărul” notează că parlamentarul liberal-democrat Ion Butmalai, susţine că Procuratura Generală a retras ilegal de la Ministerul Afacerilor Interne mai multe dosare penale pe cazuri de evaziune fiscală în proporţii deosebit de mari. Un caz amintit de deputatul PLDM este legat de falsificarea timbrelor de acciz la alcool. Circa 50% din producţia alcoolică comercializată pe piaţa Republicii Moldova, inclusiv în magazinele specializate ale producătorilor, are timbre de acciz false. În acest caz, bugetul de stat ratează venituri de sute de milioane de lei. Între timp, Procuratura respinge acuzaţiile.
Nicolae Negru conchide în „Jurnal de Chişinău” că la o săptămână de la adoptarea legii antidiscriminare, spiritele încep să se potolească, deşi unii apărători ai „ortodoxiei” mai zăbovesc pe baricade, mai încearcă să sufle în focul ce se stinge. Referindu-se la un grup de preoţi care s-au opus votării legii antidiscriminare, editorialistul „Jurnal de Chişinău” se întreabă de ce nu s-au mobilizat până acum la apărarea „valorilor ortodoxe”, a familiei, a copiilor abandonaţi de părinţi, a fetelor şi femeilor traficate, a bătrânilor rămaşi fără sprijin, când aceştia au fost loviţi de valuri cumplite de mizerie. De aici rezultă că „valorile” sunt doar un pretext pentru nişte acţiuni care să deterioreze relaţiile R. Moldova cu UE.
Irina Krasilinikova notează în „Moldavskie Vedomosti” că piaţa neagră a medicamentelor contrafăcute cedează în topul profitabilitaţii doar comerţului cu droguri şi celui cu arme. Cu toate că medicamentele contrafăcute au inundat pieţile mondiale, doar R. Moldova rămîne a fi un paradis unde medicamentele contrafăcute nu au acces. Potrivit declaraţiilor vice-directorului Agenţiei Medicamentului, Rita Seicaş, în ultima perioadă, în R. Moldova, nu a fost înregistrată nici o reclamaţie cu privire la medicamente contrafăcute sau de afectare a sănătăţii în urma administrării unui medicament fals. Continuînd tema, autoarea se întreabă dacă autorităţile duc o evidenţă reală a medicamentelor ce intră în ţară sau pur şi simplu comerţul cu medicamente contrafăcute nu prezintă interes pentru traficanţii din R. Moldova.
Iulian Bercu scrie pentru „Timpul” că datoria celor din stânga Nistrului pentru gazele consumate a ajuns la 3,5 miliarde de dolari - datorie comparabilă cu restanţele întregii Federaţii Ruse faţă de „Gazprom”. La moment, 15 regiuni din Rusia au o datorie faţă de furnizorul de gaze de 3,76 de miliarde de dolari.
Liderul transnistrean, Evgheni Şevciuk, a confirmat oral, deocamdată, că Transnistria este gata să-şi asume datoria, dar numai după semnarea unui acord direct cu „Gazprom”-ul. Altfel spus, întreprinderea „Moldovagaz” să fie dezmembrată în două întreprinderi mixte autonome.
Semnarea acestui acord, pe plan internaţional, nu va fi altceva decât confirmarea faptului că Transnistria este un stat independent şi recunoscut. De ce nu? În condiţiile în care Federaţia Rusă oferă cu regularitate suport financiar Transnistriei, un astfel de acord poate fi semnat cu uşurinţă, dar în cel mai scurt timp, probabil, nu se va întâmpla.
