Linkuri accesibilitate

Lucia Cucu: Tot mai mulţi alolingvi doresc să cunoască limba ţării în care trăiesc.


Înainte de ultimul sunet și-au încheiat lecțiile și niște studenți mai speciali – 300 de reprezentanți ai minorităților etnice care au studiat timp de un an limba română. Asociația Națională a Trainerilor Europeni a prezentat la Chișinău un bilanț al ultimelor doi ani în care a instruit în total 700 de oameni. Diana Răileanu a discutat cu directoarea Asociației, Lucia Cucu:

Lucia Cucu: „Minorităţile naţionale îşi exprimă tot mai mult necesitatea de a cunoaşte limba pentru ca mai uşor să se integreze în societate în sensul de angajare în câmpul muncii, de ocupare a unui post mai avansat. Pentru aceasta este nevoie de a cunoaşte limba română, limba oficială a statului. Sunt foarte mulţi care ne solicită să studieze limba, dar unii nu sunt bugetari, deci în acest caz nu le putem oferi gratuit aceste cursuri, ci le putem oferi doar soluţia „achitare parţială”. De aceea Guvernul trebuie să contribuie la implementarea acestui program, oferindu-le tuturor minorităţilor naţionale condiţiile necesare ca să cunoască limba oficială a statului.”

Europa Liberă: Dna Cucu, dar cît costă o persoană care doreşte să studieze limba română?

Lucia Cucu: „Ei achită 30 % din cost, adică 300 de lei lunar, şi continuă studiile în dependenţă de nivelul pe care vor să îl obţină.”

Europa Liberă: Cine sunt elevii dvs? Sunt funcţionari publici sunt angajaţi din seectorul privat?

Lucia Cucu: „Beneficiarii programului de instruire sunt funcţionarii publici, profesorii şcolari, managerii şcolari, poliţiştii, juriştii, medicii. Ne străduim să răspundem necesităţilor de instruire, dar nu întotdeauna ne reuşeşte, pentru că anul trecut am avut 1500 de solicitări, dar am putut să încadrăm în program doar 350 de persoane.”

Europa Liberă: În ultima perioadă, minorităţile sunt tot mai interesate să studieze limba băştinaşilor?

Lucia Cucu: „Exact, noi am făcut şi un studiu ca să vedem care au fost motivele de înscriere la cursuri, în toamnă şi am făcut acelaşi sondaj şi acum. Am constatat că 54 % spre deosebire de toamnă, acum ne afirmă că tot mai mult au nevoie să cunoască limba deoarece locuiesc în Republica Moldova şi trebuie să cunoască limba oficială a statului. Anterior era mai puţin invocat acest motiv. Cursaţii de acum ne-au recunoscut că după ce au absolvit cursurile le este mult mai uşor la şcoală, pentru că au fost şi profesori, le este mult mai uşor să îi ajute pe copil, pentru că sunt foarte multe cazuri cînd părinţii sunt alolingvi, dar copiii merg în şcoli cu studiere în limba română. De multe ori părinţii nu puteau să ajute copilul pentru că nu cunoşteau limba română. Acum putem spune că ei, după ce au trecut aceste nivele de cunoaştere a limbii, pot să vorbească şi să îl ajute pe copil, sigur, la un nivel elementar, pentru că mai este necesar să muncească ca să ajungă la un nivel avansat.”

Europa Liberă: Putem spune că mediul în care locuiesc minorităţile, îi încurajează să înveţe limba română?

Lucia Cucu: „De cele mai multe ori avem acest subiect pus în discuţie. Ei învaţă limba, dar mediul de comunicare nu întotdeauna există. Mă refer, de exemplu, la Găgăuzia, dorinţa oamenilor de acolo este foarte mare, însă mediul de comunicare lipseşte sau este doar acasă. Lipsa acestui mediu de comunicare şi ne pune în situaţia să spunem că ei, teoretic, ajung şi susţin cu succes examenul final al programului, dar faptul că ei nu pot cunoştinţele acumulate să le implementeze, ajunge peste un an de zile să vrea înapoi la cursuri.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG