Linkuri accesibilitate

„Cred că mulți moldoveni doresc pur și simplu o viață mai bună, cu sau fără intrarea în UE”


Un interviu cu Leon Morse, director la Institutul IREX din Washington.


Un institut de sprijinire și cercetare a presei cu sediul la Washington a dat recent publicității un nou studiu privind tendințele din 21 de țări est-europene și central-asiatice, inclusiv din Republica Moldova. Detalii are Mircea Țicudean.

În studiul institutului IREX Moldova este lăudată pentru progresele făcute anul trecut în privința presei, fiind considerată țara cu evoluția cea mai rapidă în această privință dintre toate cele 21 cercetate.

Potrivit celor mai multe din criteriile utilizate de cercetători, Moldova s-a apropiat anul trecut de țări din regiune mai avansate, de pildă România sau Bulgaria, care fac parte de cinci ani din Uniunea Europeană, lăsându-și în urmă, în același timp, colegele din CSI.

Într-un interviu telefonic, l-am întrebat pe directorul Institutului IREX de la Washington, Leon Morse, dacă progresele Moldovei în domeniul presei au legătură cu aspirațiile ei tot mai vizibile de integrare europeană.

Leon Morse a spus că progresele din presa moldoveană au cu siguranță legătură cu schimbările politice din urmă cu trei ani, dar nu este sigur cât de mult cântăresc în balanță aspirațiile europene. „Cred că mulți moldoveni doresc pur și simplu o viață mai bună, cu sau fără intrarea în UE, iar creșterea calității vieții implică și accesul mai bun la informație, care este o precondiție a luării unor decizii corecte” – a spus cercetătorul american.

Leon Morse crede că în Moldova au existat și în vremea guvernării comuniste ziariști buni, gata să împărtășească publicului informații corecte și importante, iar odată cu schimbarea de guvernare din 2009 presiunile conducerii politice asupra presei s-au diminuat, permițând un progres mediatic încă și mai mare.

Studiul institutului IREX trece în revistă evoluția presei din 21 de țări din fosta lume comunistă, de la noi democrații europene ca România și Bulgaria până la regimurile autoritare din țări precum Turkmenistanul sau Kazahstanul.

Leon Morse recunoaște că e greu de găsit tendințe comune ale presei în țări atât de diferite, dar crede că există un pericol comun, al pașilor înapoi, sub presiunea unor factori politici sau economici. Iar calitatea de membru în Uniunea Europeană nu este în sine o garanție a bunăstării presei, așa cum se poate vedea, crede Morse, în cazul Bulgariei și mai ales al României.

Leon Morse spune că România și Bulgaria și-au asumat înaintea aderării la UE anumite angajamente privind reformele în mai multe domenii, inclusiv al presei. Dar odată ce aderarea s-a produs, liderii politici din cele două țări, și în special din România, au luat piciorul de pe accelerație, lăsând lucrurile să regreseze.

Cercetătorul american s-a grăbit însă să adauge că România sau Bulgaria nu sunt nici pe departe singurele țări din UE cu o presă imperfectă, și că este el însuși curios la ce concluzii ar fi ajuns studiul institutului său dacă ar fi cuprins țări ca Italia, unde presa este dominată de un grup restrâns de persoane, sau chiar Statele Unite, unde interesele politice dictează agenda unor instituții de presă cu mare audiență.

Leon Morse ne-a mai spus că bunăstarea presei din țările în tranziție a suferit o nouă lovitură după declanșarea crizei financiare globale, când mulți proprietari occidentali de ziare sau televiziuni în țări ca Albania, Macedonia sau Bulgaria s-au retras din afacere, vânzând-o unor oameni de afaceri locali.

„În multe cazuri, magnații de presă locali își datorează averile contactelor politice”, spune Morse, adăugând că după plecarea investitorilor occidentali în presa est-europeană, noii proprietari au început a folosi televiziunile sau ziarele cumpărate fie pentru a-și promova alte afaceri proprii, fie pentru a îndeplini obiectivele politice ale prietenilor lor din structurile de conducere.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG