Linkuri accesibilitate

Victoria Miron: Ministerul Culturii să conlucreze cu societatea civilă, cu reprezentanţii instituţiilor de cultură, pentru a elabora un sistem de finanţare care ar corespunde timpului în care trăim.


Începând de astăzi şi până duminică la Chişinău se va desfăşura Festivalul European Cultural „Tandem”, la care vor fi prezentate lucrările comune ale artiştilor din Moldova, Ucraina şi Uniunea Europeană. Lucrările asupra cărora au muncit artiştii, filme, piese muzicale, instalaţii de artă contemporană - vor putea fi apreciate de către public în incinta Muzeului Zemstvei din capitală (intersecţia str. Şciusev şi Sfatul Ţării). În ajun, am stat de vorbă cu unii dintre organizatorii Festivalului, de exemplu Victoria Miron, director de programe la Soros Moldova, pe care am întrebat-o la ce să se aştepte publicul:

Victoria Miron: „Acest festival, de fapt, încheie un an de activităţi în care managerii culturali din Moldova, Ucraina şi ţările Uniunii Europene au participat în comun la diferite tipuri de activităţi. În ceea ce priveşte partea adresată publicului larg - invităm toată lumea din Moldova care este interesată să vadă este rezultatul acestei colaborări de un an de zile.”

Europa Liberă: Dna Miron, să deschidem puţin ferestruica şi să stârnim curiozitatea oamenilor. Ce-i aşteaptă pe ei aici? Despre ce proiecte este vorba?

Victoria Miron:
„În seara zilei de vineri, pe 25 mai, la ora 19, va fi deschiderea oficială a festivalului, în incinta Muzeului Zemstvei, după care urmează un program de prezentare a rezultatelor proiectelor artistice, realizate pe parcursul acestui an.

Tot vineri, după deschiderea oficială a festivalului, după ora 19 şi sâmbătă între ora 14 şi 22, vor putea fi vizitate expoziţiile şi instalaţiile de artă contemporană, care au fost realizate în cadrul acestui program. Vineri, cu începere de la ora 20, vor fi prezentate producţiile video şi filmele realizate, spectacolele de muzică vor fi prezentate sâmbătă, 26 mai, cu începere de la ora 21.

Plecarea în satul Palanca, raionul Călăraşi, pentru a vedea spectacole care au fost făcute în afara Chişinăului, vă invităm duminică, prezentările în Palanca vor avea loc întreprele 12 şi 20.”

Europa Liberă: Dna Miron, dar care este publicul ţintă, ca şi spectator?

Victoria Miron:
„Este greu de spus, probabil ţine mai mult de gusturi artistice şi de deschidere către forme noi, forme de artă de avangardă, de artă contemporană. De exemplu, o instituţie neguvernamentală din Palanca, Călăraşi, ONG-ul „Casa Părintească” care participă în acest proiect, face un proiect de parteneriat cu o instituţie din Germania, din Berlin, în domeniul designului vestimentar.

Atunci scopul este să încercăm să îmbinăm în designul vestimentar elementele din costumul tradiţional moldovenesc şi tendinţele cele mai moderne, să vedem în ce măsură ele se pot complementa din această fuziune sau din această întrepătrundere, să vedem ce putem produce nou, neobişnuit, bazat pe costumul tradiţional, de ceea ce este la noi de secole.”

Europa Liberă: Un fel e colaborare moldo-germană pe un costum naţional?

Victoria Miron:
„Da, în cazul acestui proiect.”

Europa Liberă: Înţeleg că Festivalul îşi propune să provoace atât publicul cît şi politicienii. Ce înseamnă asta, de fapt? Cum încercaţi să încercaţi să provocaţi politicienii?

Victoria Miron:
„Una din problemele care ne interesează este în Artiști din Ucraina și statele Uniunii Europene

Artiști din Ucraina și statele Uniunii Europene

ce măsură se pot găsi soluţii atât în Ucraina cît şi în Moldova, pentru că problemele sunt similare, deci cum se pot găsi platforme eficiente în care politicienii ar colabora cu sectorul neguvernamental în elaborarea de politici, în elaborarea de strategii şi chiar în implementarea acestor politici.”

Europa Liberă: Care sunt aceste probleme comune?

Victoria Miron:
„Vă dau un exemplu: atunci cînd vorbim despre felul în care cultura este finanţată. Este practic acelaşi model care a existat în anii puterii sovietice, mecanismele prin care instituţiile de cultură primesc finanţare de la stat este depăşit de mult. Este absolut firesc ca Ministerul Culturii, factorii de decizie să lucreze împreună cu societatea civilă, cu reprezentanţii instituţiilor de cultură, cu uniunile de creaţie, pentru a elabora un sistem de finanţare care ar corespunde timpului în care trăim.”

Europa Liberă: Cum se face că în Republica Moldova, artiştii o duc mai rău decît cei din Europa?

Victoria Miron:
„Este un complex de probleme. E piaţa...; cu cît piaţa e mai mică, cu atât este mai greu să vinzi produsul cultural, dar cu siguranţă mai este şi aspectul pur managerial şi poate în acest sens proiectul tandem vine să rezolve şi aceste aspecte. Trebuie să ştii să vinzi acest produs, trebuie să ştii să-l promovezi, trebuie să ştii cum să comunici cu publicul.

În Moldova, în virtutea unei tradiţii sovietice, foartă multă lume din domeniul artistic consideră că produsul dacă este bun din punct de vedere artistic, el ca şi cum trebuie să aibă succes prin definiţie, experienţa europeană a arătat că dincolo de aceasta stă un efort foarte mare, amplu, a persoanelor care promovează, care vorbesc despre asta, care adună publicul în jurul acestor produse artistice. Suntem absolut la fază incipientă în această privinţă.”

Europa Liberă: De ce aţi ales să organizaţi acest Festival în Muzeul Zemstvei?

Victoria Miron:
„De ce la Muzeul Zemstvei? Întreg proiectul este un fel de provocare pentru idei noi, pentru abordări noi, pentru viziuni noi şi atunci ne-am gândit ca locaţia în care se întâmplă evenimentul final trebuie să fie o provocare. Intrăm într-o clădire despre care puţină lume din Chişinău ştie, cu toate că este una din cele mai importante clădiri istorice din Chişinău.

Invităm lumea să vadă de ce monumente istorice beneficiem. De asemenea, oamenii de artă care crează ceva neobişnuit, care încearcă să facă experimente, care încearcă să propună idei noi şi viziuni noi se simt chiar mai bine în nişte localuri care nu sunt întru totul obişnuite. Invităm publicul să vină aici şi pentru acest aspect. Să descopere cît de neobişnuită este această clădire care va deveni un centru cultural foarte important pentru Chişinău şi pentru Moldova.”

Europa Liberă: Pentru că la Chişinău au venit zeci de artişti din Uniunea Europeană, l-am întrebat şi pe Philipp Dietachmair, manager de programe la Fundatia Culturală Europeană, ce au avut de învăţat artiştii europeni de la cei moldoveni:

Philip Dietachmair: „De fapt, logica tandemului o reprezintă efectul de studiere şi acesta este mutual, pentru că pot învăţa nu doar artiştii moldoveni de la cei europeni, dar şi invers. Sunt sigur Artiști sosiți la Chișinău

Artiști sosiți la Chișinău

că europenii sunt cei care vor învăţa mai multe de la colegii lor din Republica Moldova, deoarece au şansa să exploreze un loc nou, despre care nu se cunoaşte foarte multe.

Am observat că oamenii de cultură din Europa de Vest sunt foarte productivi şi inspiraţi atunci cînd sunt lăsaţi să creeze în locuri mai puţin cunoscute. Republica Moldova reprezintă un loc special pentru artişti, deoarece este un spaţiu foarte deschis şi neatins. Sunt foarte multe locuri aici care abia aşteaptă să fie descoperite.”

Europa Liberă: Ca acest muzeu în care ne aflăm?

Philip Dietachmair:
„Da, este un foarte bun exemplu. Am ales acest loc pentru că nu este unul obişnuit, nu este comod, nu ai totul la îndemână aici, dar este un loc plin de creativitate. Acest Muzeu le oferă şansă artiştilor să dea frâu liber imaginaţiei.”

Europa Liberă: Dar locuitorii Moldovei, publicul dvs, la ce să se aştepte de la acest festival?

Philip Dietachmair:
„Ei vor avea accesul la proiecte interesante şi foarte diferite, vor trăi o experienţă euroepeană la Chişinău. Vreau să vă spun că avem artişti din toată Europa, din oraşe britanice sau din Cherson, Ucraina. Cred că publicul din Republica Moldova nu prea are acces la astfel de artişti. Iniţial, ideea era de a organiza acest festival în Ucraina şi Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi într-un final de ce aţi ales Republica Moldova?

Philip Dietachmair:
„Pentru că este o ţară mai puţin cunoscută în Europa şi pentru că aici nu au loc prea multe evenimente culturale. Sunt sigur că dacă mergem astăzi la Kiev, ceva se întâmplă, adică publicul are acces la tot felul de evenimente de arta. Sunt sigur că astfel de Festivaluri sunt foarte importante pentru această parte a Europei.”
XS
SM
MD
LG