Linkuri accesibilitate

Liudmila Lașcionova despre programul manifestărilor.


La Chișinău are loc săptămâna aceasta o nouă ediție a Zilelor scrisului și culturii slave în R. Moldova. Diana Răileanu a stat de vorbă despre program și ecourile evenimentelor deja ținute cu Liudmila Lașcionova, președinta comunității ruse din R. Moldova.

Ludmila Laşcionova: „Săptămâna culturii şi scrisului slavon a început cu un concert organizat la Teatrul de Operă şi Balet, unde au evoluat diferite colective folclorice care au demonstrat că spiritul culturii slavone este încă viu în Republica Moldova.

De asemenea, a fost organizată şi o masă rotundă dedicată poetului rus Aleksandr Puşkin. În această săptămână ne vom deplasa şi la Tiraspol unde este expusă o galerie de picturi. Aceeaşi galerie va fi prezentată publicului în mai multe oraşe ale ţării. A fost inaugurată la 3 mai în Râbniţa, zilele acestea este accesibilă publicului din Tiraspol, la Bender va fi expusă la 8 iunie şi se va încheia expoziţia în Chişinău, la finele lunii iulie.

Ieri, de exemplu, la Chişinău a fost inaugurat noul sediu al Centrului Ştiinţă şi Cultură rusă. Azi, vineri, 25 mai, la Sala cu Orgă se va desfuşura un concert de muzică spiritulală, unde vor evolua colective din ţară. Pe scurt, fiecare poate găsi ceva interesant, cel mai important e să vrei să participi la această sărbătoare care se desfăşoară în Republica Moldova de 22 de ani.”

Europa Liberă: Dna Laşcionova, dar dvs cunoaşteţi cîţi cetăţeni moldoveni de etnie slavă locuiesc în Republica Moldova?

Ludmila Laşcionova:
„Ştiţi, cifrele exacte nu se cunosc pentru că unii pleacă alţii se stabilesc aici. Cert este că cetăţeni moldoveni de etnie slavă sunt şi bulgarii, ruşii, ucrainenii, polonezii sau beloruşii. Eu cred că noi constituim în jur de 20 la sută din populaţia ţării.”

Europa Liberă: Dar cum se simt minorităţile etnice printre băştinaşi?

Ludmila Laşcionova:
„Ştiţi, în viaţa de zi cu zi oamenii niciodată nu se interesează de ce naţionalitate este cel de lângă ei, oamenii se întâlnesc, discută pe teme politice, iar legile care conduc această ţară sunt aceleaşi pentru toţi cetăţenii, indiferent de etnia fiecăruia.

Cel mai important pentru noi e ca legile să funcţioneze în aşa fel încât să avem cu toţii locuri de muncă, posibilitatea de a studia. Sunt probleme comune pentru ţară şi nu are rost să împărţim oamenii pe etnii. Altceva e când li se oferă sau nu copiilor noştri posibilitatea de a studia limba strămoşilor. Şi noi suntem preocupaţi de optimizarea numărului de şcoli din ţară, deoarece sunt închise atât şcoli cu predarea în limba română, cât şi cele cu predare în limba rusă.

Am avut şansa să mă deplasez în sate în care s-au închis şcolile, pot să vă spun că pentru săteni e o mare pierdere, cu toţii recunosc acest lucru însă nu ne rămâne decât să oftăm pentru noi. Înainte de a lua o decizie le sugerez conducătorilor noştri de şapte ori să măsoare şi o dată să taie.”

XS
SM
MD
LG