Linkuri accesibilitate

Interviu cu Alina Radu, directoarea săptămânalului „Ziarul de Gardă”.

La Chişinău au început Zilele Jurnalismului de Investigaţie din Europa de Sud-Est, ediţia a III-a. Conferinţa desfăşurată cu acest prilej se bucură de prezenţa a numeroşi jurnalişti de investigaţie din mai multe ţări. Iar noi ne vom bucura de prezenţa în emisiunea noastră matinală a Alinei Radu, directoarea săptămânalului de investigaţii „Ziarul de Gardă”, publicaţie care găzduieşte evenimentul.

Europa Liberă: Prezenţă impunătoare, doamnă Radu, la această conferinţă din Chişinău organizată de Organizaţia Presei din Europa de Sud-Est, în cooperare cu Ziarul de Gardă şi Asociaţia Europeană a Televiziunilor Regionale, cu susţinerea Austrian Development Cooperation… Pentru început, v-aş ruga să ne oferiţi, tehnic, informaţiile cele mai importante, relevante despre acest for pe care ar trebui să le cunoască publicul larg, nu doar breasla jurnalistică.

Alina Radu:
„Este într-un fel o întâlnire pentru breaslă, dar desigur că este de mare interes public. Zilele Jurnalismului de Investigaţie din Europa de Sud-Est se organizează pentru a treia oară, şi în acest an s-a decis ca aceste zile să fie organizate în Moldova. Nu este întâmplătoare această decizie, aceste întruniri se fac în ţările în care jurnalismul de investigaţie dă semne de viaţă, dar şi pentru că în aceste ţări este un înalt nivel de corupţie, există multe cazuri de violare a drepturilor omului, există şi o necesitate de a energiza jurnaliştii să practice acest gen de investigaţii, ca să prezinte mai multe date oamenilor şi poate să aducă mai multe semnale în faţa autorităţilor, şi poate să contribuie în acest fel la soluţionarea acestor cazuri. La Chişinău sunt acum jurnalişti din aproape 15 ţări, toţi au venit ca să facă schimburi de experienţă, să comunice pe subiecte anume şi să încerce poate şi să facă nişte investigaţii transfrontaliere, dacă se poate spune aşa. Lucrările conferinţei vor dura până vineri, inclusiv, şi aşteptăm toţi reporterii interesaţi să vină să comunice cu cei vreo 70-80 de reporteri care s-au înscris deja.”


Europa Liberă: Anchetele de presă, jurnalismul de investigaţie în general au menirea unei încercări de a afla un adevăr ascuns, ţinut de obicei departe de ochii lumii. Acestea constituie, de fapt, un gen jurnalistic „scump” sub aspectul consumului de timp, bani şi presupune riscuri, sancţiuni, răzbunări etc… În ce măsură în Republica Moldova este posibil să-şi permiţi aşa ceva?

Alina Radu:
„Da, jurnalismul de investigaţie este cel mai scump şi jurnaliştii de investigaţie în Europa sunt cel mai bine plătiţi, în Moldova sunt şi cei mai prost plătiţi, bucuria cea mare este că meseria nu îţi aduce satisfacţie doar prin banii câştigaţi, dar prin munca efectuată. Acesta este adevărul, dar în Moldova ar trebui să renunţăm total la investigaţii jurnalistice dacă e să pornim de la principiul economic, pentru că e cea mai săracă ţară din Europa, oamenii au cele mai multe venituri, iar jurnaliştii chiar dacă au apărut acum instituţii media care economic stau mai bine, tot nu îşi pot permite să aibă un departament de investigaţii. Atunci cînd o ţară ca a noastră, fiind şi cea mai săracă, are un nivel foarte înalt de corupţie şi este pe locuri de top la capitolul violarea drepturilor omului, nu cred că ar fi moral din partea clasei jurnalistice să renunţe definitiv la acest gen.”

Europa Liberă: Chiar premierul Filat a recunoscut că, de fapt, deseori chiar după investigaţii riscante, istovitoare deseori, lucrurile rămân neschimbate – caravanele, cum s-ar spune, conduse de oficiali merg netulburate şi cinice înainte… Asta cum s-ar putea repara dacă totuşi se insistă în continuare pe investigaţii jurnalistice?

Alina Radu:
„Există o mică problemă în Republica Moldova cu solidarizarea presei, dacă un ziar sau un post de televiziune face o investigaţie, sau descoperă o ilegalitate sau un abuz a unui demnitar public, în Europa să ştiţi că se organizează campanii de presă şi toate celelalte ziare vor plasa acest subiect pe pagina întâi, până în momentul în care guvernul va scăpa de acest demnitar vicios. La Chişinău, din păcate, şi în Republica Moldova, presa nu este solidară, mă tem că acest lucru se întâmplă şi din cauza că instituţiile media sunt partajate între forţele politice, şi atunci fie că nu este solidaritate în breaslă, de ce trebuie să cerem o mai mare atenţie şi eficienţă din partea Guvernului?”

Europa Liberă: Curajul unui adevărat ziarist de investigaţie deseori nu este suficient … Tot mai multe personaje investigate jurnalistic sunt mai sofisticat pregătiţi, inclusiv financiar să-şi ascundă faptele reprobabile… În această competiţie dintre ziarişti şi unii actori publici înarmaţi până în dinţi cu posibilităţi de tot felul de a se „apăra”, jurnaliştii apar sau riscă să apară ca nişte ţânci neajutoraţi … Această situaţie cum poate fi remediată?

Alina Radu:
„Primul remediu ar fi ca să nu cedezi, chiar dacă te simţi un ţînc sau chiar un câine turbat. Astăzi, în cadrul conferinţei avem o sesiune foarte interesantă, care s-ar numi tehnologii şi tehnici avansate de investigare a corupţiei şi a crimei organizate, iată atunci cînd te întâlneşti cu alţi colegi din presa europeană şi discuţi care sunt aceste tehnologii şi tehnici avansate de realizare a anchetelor reportericeşti, s-ar putea să ajungi să fii cu un pas înaintea demnitarilor care sunt şi ei cumva deştepţi, instruiţi şi probabil fac şi ei pe undeva schimb de tehnici avansate cum să ascunzi frauda. Deci, asta ar fi o cale, o comunicare cît mai bună cu reporterii de investigaţie din alte ţări. Asta întotdeauna a fost o cale foarte bună ca să înţelegi cum poţi săpa mai adâng.”

Europa Liberă: Când e vorba de tehnicile avansate pentru investigarea cazurilor de coruptie, de trafic de persoane, arme, a altor fenomene care atrag atentia jurnalistilor de investigatie despre ce este vorba de fapt?

Alina Radu:
„Chiar vreau să divulg cîte ceva, spre bucuria demnitarilor publici care reuşesc să-şi ascundă fraudele cumva, nu mă refer la toţi, sunt unii dintre ei, dar şi jurnaliştii şi deja publicul cunoaşte că acum e foarte la modă după multele ştiri cu atacuri raider pe care le-am cunsocut şi noi din presă, este foarte la modă să ascunzi cozile afacerii undeva în străinătate. Noi deseori am auzit că o firmă care ar comite un atac raider în Republica Moldova îşi are sediul pe nişte insule sau alte colţuri foarte îndepărtate ale lumii, unde un jurnalist moldovean nu are şanse fizice să ajungă şi nu are poate nici capacităţi, iată că în cadrul acestui training de astăzi nu vom cunoaşte doar tehnicile avansate, dar vom face cunoştinţă cu Paul Radu, care are acces la o bază de date şi care ne ajută şi pe noi uneori să aflăm cine sunt adevăraţii proprietari ai firmelor din Modlova care au sediile pe aceste insule îndepărtate. Doar un mic secret care cred că face bine atunci cînd colaborăm.”

Europa Liberă: Jurnalismul de investigaţie este unul dintre genurile care aduc rapid notorietate si prestigiu. Cum este instruit, pregătit un om pentru anchetă jurnalistică în RM sau, altfel zis, cât de greu sau uşor este să găseşti oameni în măsură sî se ridice la rigorile unui jurnalist de investigaţie?

Alina Radu:
„E mai complicat, pentru că chiar şi jurnalismul de zi cu zi cum ar fi ştirile şi reportajul se învaţă într-o măsură oarecare la facultate, dar până cînd nu pui mâna pe microfon, pix sau un carnet de note să mergi în teren, nu te faci jurnalist. Exact aşa este cu jurnalismul de investigaţie, însă trebuie să munceşti puţin mai mult însă trebuie să îţi asumi şi nişte riscuri, şi să ştii că aici vei publica poate mai puţin, poate mai târziu decît ceilalţi, dar sigur că produsul tău va fi mai profund.”
XS
SM
MD
LG