Linkuri accesibilitate

O oportunitate de schimburi culturale şi de experienţă, dar nu de profituri financiare.


Mii de tineri din Moldova profită vara de programul „Work and Travel” adică lucrează şi călătoreşte pentru a cunoaşte Statele Unite. Şi normal, pentru a câştiga ceva. Scopul acestui program, susţinut de Departamentul de stat, este în primul rând de a oferi tinerilor moldoveni şansa de a învăţa mai bine engleza. Dar şi de a trăi democraţia americană, zi de zi. Astăzi a plecat un nou grup de tineri, iar Olga Lavric, stagiară la Europa Liberă, a vrut să afle mai mult despre acest program:

La un deceniu de la lansare, Work and Travel continuă să se bucure de o popularitate sporită în Republica Moldova, întâi de toate graţie faptului că este singurul program ce le permite studenţilor să ajungă în SUA la o vârsta la care viza de turist se acorda foarte greu. Din motive lesne de înţeles – mulţi tineri continuă să îşi imagineze că cel mai lesne se trage lozul câştigător în SUA. Dar după o şedere cât de scurtă, îşi ajustează închipuirile.

Dorina Cebotari, o studentă de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, a căutat să profite şi ea de oportunităţile programului Work and Travel:

„Este adevărat că am câştigat bani extra, dar pentru mine cel mai mult a contat că am cunoscut oameni noi, cultură nouă, mi-am perfecţionat limba engleză şi mi-am văzut visul american împlinit.”

Nu toţi beneficiarii programului revin însă cu aceleaşi impresii. Printre cei dezamăgiţi e şi Cristina Croitoru, studentă la Universitatea Liberă Internaţională care a fost anul trecut în SUA şi a lucrat la un local de alimentaţie publică, căruia americanii îi spun restaurant fast-food:

„Nu mi se plăteau orele în plus. Dacă eu aveam opt dolari pe oră, orele extra trebuiau să mi le plătească cu 12. În contract erau scrise 36 de ore, eu munceam 63 de ore, dar pentru toate primeam câte opt dolari. Vă daţi seama dacă eu primeam pentru 36 de ore opt dolari, iar pentru celelalte câte 12 dolari eu făceam o avere.”

Mai mulţi studenţi pe care i-am întrebat despre experienţele lor americane au invocat acelaşi motiv de frustrare, dar totuşi s-au arătat conştienţi de şansa oferită de program.

„Prea scump şi prea multă muncă. Nu vreau să mă simt un rob negru de pe câmpuri.”

„Anul trecut au fost proteste pe baza la Work&Travel pentru că nu sunt achitate foarte bine salariile şi studenţii sunt trataţi acolo ca nişte sclavi, care lucrează câte 12 ore pe zi.”

„Cred că numai cu Work&Travel şi te vei duce pentru că este şi o siguranţă oarecare, este contractul, este cineva care te aşteaptă.”

„Dezavantajul este faptul că foarte mult lucrezi şi nu-ţi întorci banii, avantajul este că vezi America, dacă ai posibilitatea să o vezi, dacă nu, nu.”

„Pentru că nu se câştigă cum se câştiga odată.”

„Foarte mult contează experienţa, învăţarea limbii engleze mai bine, comunicarea, prieteni noi.”

Iată însă cum comentează nemulţumirea interlocutorilor mei Alexandru Tipa, manager de proiect al unei companii Work and Travel:

„De fapt este un schimb de cultură internaţional, ca ei să nu perceapă că acesta este un program de muncă, pentru că ei greşesc. Mergi, faci o experienţă şi cel mai valoros ce poate să ofere el este faptul că ei învaţă limba engleză, ceea ce le oferă pe tot restul vieţii mult mai mult”.

Tudor Darie, consilier pe probleme de tineret al primului ministru îi dă dreptate lui Alexandru Tipa şi spune că programul trebuie văzut întâi de toate ca o oportunitate de schimb cultural şi de experienţă, şi nu de profituri financiare:

„De multe ori tinerii nu se documentează suficient de bine asupra angajatorului din SUA pierd aşteptările, pentru că se formează aşteptări exagerate. De aceea contează foarte mult ca înainte de a semna contractul de muncă şi înainte de a pleca, tânărul să se documenteze foarte bine referitor la condiţiile de muncă şi cine este angajatorul din SUA.”

Şi rectorii unor universităţi constată că bunele intenţii ale programului s-au devalorizat din varii motive. Iată ce spune rectorul Universităţii Tehnice din Moldova, Ion Bostan:

„Partea slabă care tot mai mult ne îngrijorează este faptul că ei pleacă în luna mai şi acest lucru ne deranjează fiindcă se distorsionează procesul de studii. Noi încercăm să rugăm întreprinderile care îi angajează să le propună locuri de muncă conform specialităţii. Constructorii la construcţii cei de la tehnologii alimentare în sectorul agro- alimentar ş.a.m.d. Dacă acest lucru s-ar întâmpla aş fi cel mai fericit rector.”

În 2008, la cererea Departamentului de Stat American, care constatase mai multe nereguli în activitatea firmelor moldoveneşti ce se ocupă cu recrutarea tinerilor pentru acest program, 4 din ele au fost lipsite de licenţă pentru că neglijau cu desăvârşire clauzele contractelor preliminare semnate cu tinerii.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG