Linkuri accesibilitate

Expert Grup: utilizarea transparentă şi eficientă a banilor publici


Imagine de la prezentarea ultimului Raport realizat de Expert-Grup
Imagine de la prezentarea ultimului Raport realizat de Expert-Grup

Rustam Romaniuc: „Guvernul şi Parlamentul nu se implică suficient sau se implică tardiv”.


Cum se pierd banii publici, cum se constată risipa şi cum se iau măsuri pentru a se recupera prejudiciile? De ce Curtea de Conturi trage clopotele a alarmă, iar caravana risipitorilor şi a rău-cheltuitorilor merge nestingherită înainte? Vom discuta în această dimineaţă cu Rustam Romaniuc, director de programe la Centrul analitic independent „Expert Grup”.

Europa Liberă: Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, a prezentat recent nişte rapoarte din seria, cum se spune în comunicate, „Despre cum se pierd banii publici?” Şi este vorba de constatările, recomandările Curţii de Conturi şi modul în care, simplu vorbind, se iau măsuri după toate acestea. Dacă ar fi să formulaţi scurt două trei concluzii cele mai importante în aceste rapoarte ale Expert-grupului, care ar fi acestea?

Rustam Romaniuc:
„Prima concluzie ar fi: Curtea de Conturi este un element cheie în asigurarea utilizării transparente şi eficiente a banilor publici şi a patrimoniului public în Republica Moldova şi în acelaşi timp asigurarea de către colaboratorii Curţii a utilizării eficiente a banilor publici este subminată de multiplele cazuri înregistrate de neezecutare şi neimplementare a cerinţelor şi recomandărilor Curţii. Rolul acesteia este de facto diminuat, îmbunătăţind doar marginal procesul de luare a deciziilor de interes public.

O altă concluzie ţine de implicarea instituţiilor ierarhic superioare cum sunt ministerele, cum este Guvernul şi Parlamentul, care nu se implică suficient sau se implică tardiv în implementarea recomandărilor, în monitorizarea implementării de către instituţiile din subordine. Aceste două fenomene ies la iveală.”

Europa Liberă: Aşadar, în linii mari, o risipă iresponsabilă şi gravă a banilor publici, constatată anul trecut, de exemplu, de Curtea de Conturi, pe de o parte. O altă concluzie ce decurge din rapoarte este că recomandările Curţii sunt în majoritatea cazurilor neglijate, iar prejudiciile constatate - nerecuperate. Care este explicaţia faptului, de exemplu, că peste 56 la sută din deciziile Curţii de Conturi rămân neexecutate?

Rustam Romaniuc:
„S-a stabilit că în 2011 - 43,6 % din recomandările Curţii au fost implementate având ca impact soluţionarea efectivă a problemelor care au fost depistate în rapoartele Curţii de Conturi. Instituţia care primeşte recomandările are o alegere între două opţiuni: prima este de a implementa recomandările şi a doua de a nu implementa, de a nu răspunde.”

Europa Liberă: O alegere dramatică, ori da ori ba!

Rustam Romaniuc:
„Un răspuns foarte vag, dar sunt astea două. Multe instituţii aleg a doua opţiune. Avem nevoie de mecanisme care ar constrânge alegerea aceasta, ca instituţiile să nu poată aşa liber ignora recomandările Curţii. Cum am mai spus, asta ţine de implicarea instituţiilor ierarhic superioare şi în practică, toate cazurile pe care le-am analizat, materialele care au fost trimise instituţiilor ierarhic superioare au rămas fără niciun răspuns din partea acestora. Guvernul a intervenit doar în trei din cele 24 de cazuri studiate, iar Parlamentul în nici unul.”

Europa Liberă: Ce instrumente are la îndemână Curtea de Conturi ca să nu se vadă pur şi simplu trecută cu vederea?

Rustam Romaniuc:
„În mod normal, Curtea de Conturi ar trebui să conlucreze cu Comisiile Parlamentare, reprezentanţii acestora ar trebui să participe la şedinţele în care sunt analizare rapoartele în plenul Curţii, însă nici nu se prezintă după cum am putut observa din discuţiile cu colaboratorii Curţii.”

Europa Liberă: În general, cum se asigură sau ar trebui să se asigure teoretic şi practic o disciplină cu care o instituţie ar trebui să răspundă Curţii?

Rustam Romaniuc:
„În mod normal instituţiile care primesc recomandările Curţii sunt obligate să răspundă şi să implementeze recomandările corespunzător, însă nu o fac. Asta este realitatea şi Curtea de Conturi nu dispune de unele pârghii, nu poate influenţa, nu poate merge mai departe, ea constată, formulează o serie de recomandări, le transmite instituţiei vizate, la care au fost depistate problemele respective, transmite hotărârea şi Guvernului, Ministerului sau Parlamentului, iar în cazul în care au fost depistate unele prejudicii, şi organelor de drept.

Mai departe instituţia vizată răspunde sau nu recomandărilor Curţii, implementează sau nu recomandările, în mare parte nu, iar restul instituţiilor ierarhic superioare nu răspund, deci cumva este sporit sentimentul de impunitate, de a rămâne nepedepsit pentru un lucru care în mod normal ar fi trebuit să fie executat.”

Europa Liberă: Dle Romaniuc, cum se cântăreşte greutatea păcatului în utilizarea banilor publici? Adică ce şi de ce ajunge doar ca recomandare instituţiei auditate, ce – organului ierarhic superior şi ce – procuraturii sau CCCEC-ului, de pildă?

Rustam Romaniuc:
„Raportul de audit este în primul rînd aprobat în plenul Curţii, apoi este transmis instituţiei vizate, care trebuie să implementeze recomandările care pot fi mai fundamentale sau pot ţine de unele aspecte tehnice, care ar trebui ameliorate, hotărârea mai este în acelaşi timp transmisă Ministerului de resort, Guvernului şi în unele cazuri Parlamentului. Preşedintele Curţii decide dacă transmite decizia sau nu Parlamentului.”

Europa Liberă: Constatările Curţii de Conturi pot fi contestate? Sau, altfel spus, cine judecă despre calitatea recomandărilor Curţii?

Rustam Romaniuc:
„Raportul forumulat de auditor este discutat în plenul Curţii, sunt discutate concluziile, recomandările, constatările şi în urma acestei discuţii este aprobat sau nu. Sau sunt făcute unele ajustări. Nu este o problemă calitatea recomandărilor, pentru că nu ţine de Curte să arate instituţiilor cu probleme că ar trebui să facă ceva. Mai mult, ar trebui instituţia respectivă să îşi rezolve problemele. Curtea doar spune că sunt unele probleme şi ar trebui rezolvate.”

Europa Liberă: Din cîte înţeleg, prejudiciile se ridică la aproximativ 375 milioane lei, în acest caz este ciudat de ce Guvernul insistă acum pe nişte măsuri de austeritate, în condiţiile în care evitând aceste prejudicii semnalate de Curtea de Conturi, s-ar putea scăpa şi fără excese de austeritate. Dle Romaniuc, vă mulţumim pentru interviu.
XS
SM
MD
LG