Linkuri accesibilitate

Statistic, economia subterană ar aduce pierderi de aproape 5 miliarde de lei bugetului asigurărilor sociale.


După datele de care fac uz oficialităţile, economia subterană sau la negru ar aduce pierderi de circa 4,7 miliarde de lei la bugetul public şi la cel al asigurărilor sociale. Din cauza acestui fenomen suferă însă nu numai bugetul, fondul de pensii, şi angajatul propriu-zis care primeşte salariul în plic şi prin urmare nu poate miza pe un concediu de boală sau alte garanţii sociale în măsura deplină. Dar chiar şi mediul de afaceri, după cum veţi vedea din relatarea Luciei Diaconu.

După 8 ani în care s-a ocupat de producerea mobilei, Victor Cibotari de la Rezina ne spune că s-a văzut silit să-şi abandoneze afacerea şi să deschidă una nouă în domeniul construcţiilor. Şi asta pentru că nu a mai putut face faţă concurenţei cu cei care îşi ţin o parte din afacere sau chiar întreg businessul ascuns de ochii statului.

„Taxele pentru amplasare în teritoriu au fost mărite de 2-3 ori de la începutul anului, ţinînd cont încă şi de faptul că ni s-a adăugat taxa la venit de 12% pe care o plătim adăugător. De-atîta oamenii azi înainte de a se implica în business ei trebuie să socoată fiecare ban, adică are rost sau într-adevăr să se ducă în economia tenebră. Multora din întreprinzătorii care activează legal li se majorează taxele, li se majorează impozitele, dar la acei care lucrează în economia tenebră ei mai departe nu sînt luaţi în evidenţă, nu se impozitează absolut. Şi acele persoane îşi pot permite să-şi diminueze preţurile dar iştălalţi care plătesc regulat şi normal sînt blocaţi. Asta şi ne pune într-o situaţie neegală.”

Nemulţumirile acestui segment de întreprinzători au fost sonorizate azi de liderii patronatelor. Întruniţi împreună cu factorii de decizie la o şedinţă anuală, aceştia au cerut guvernului să ia măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.

„Sînt necesare măsuri eficiente cu accent sporit în sectorul informal, adoptarea unor măsuri stimulatorii care vor încuraja întreprinderile să iasă din umbră,” a declarat preşedintele Confederaţiei Patronatelor Leonid Cerescu, după ce a criticat planul de acţiuni pentru diminuarea practicii de achitare a salariilor în plic adoptat de executiv anul trecut, despre care a spus că ar conţine jumătăţi de măsură.
În luarea sa de cuvînt, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli Alexandu Slusari a făcut unele precizări.

„Guvernul şi sindicatele consideră că nivelul de impozitare în Republica Moldova este suportabil şi este nevoie doar să înăsprim sancţiunile pentru patroni care practică activităţi tenebre. Noi, patronatele, încercăm de mai mulţi ani să propunem o abordare mai largă a problemei, prin introducerea concomitentă a unor facilităţi fiscale pentru întreprinderele care lucrează legal, unificarea legislaţiei fiscale astfel încît să fie impozitate sectoarele care mult timp se află în umbră.”

Iată însă ce le-a răspuns primul ministru Vlad Filat, prezent la reuniune: „4 miliarde 700 de milioane de lei reprezintă lipsă de venit la fondul asigurărilor sociale. Eu dacă o să vă întreb doriţi ca pensiile să fie majorate la oameni, merită? Sigur că da. Da de unde să luăm aceşti bani? Ce trebuie să facem, să nu mai vindem plicuri în Republica Moldova ca să nu mai fie salariile în plic? Sau cum trebuie să convingem pentru că această problemă iarăşi nu ţine doar de Guvern, ţine de acei angajatori care fac acest lucru.”

Programul naţional de combatere a fenomenului care a intrat în vigoare la începutul anului prevede sancţiuni pentru patroni şi angajaţi dacă aceştia acceptă plăţi neoficiale şi-i obligă pe agenţii economici să înregistreze contractele la inspectoratul muncii.

Unii experţi spun însă că în afară de măsurile represive luate de guvern şi de cele de stimulare pe care le promovează patronatele, un rol important pentru a-i determina pe antreprenori să-şi scoată activităţile la suprafaţă le revine corupţiei şi birocraţiei, care oferă oamenilor de afaceri la moment scheme mai avantajoase decît activitatea legală.
XS
SM
MD
LG