Linkuri accesibilitate

Punct și de la Capăt cu Vasile Botnaru și invitații săi Alina Radu și Leonid Litra.


Astăzi mi-am propus să vorbim despre lucruri în aparenţă cunoscute, poate chiar enervant de cunoscute, dar oportune şi chiar aş zice indispensabile, ca şi mătura la casa omului. Sau aspiratorul, ca să fim în pas cu mileniul. Or, totuşi mătura, pentru că este vorba mai curând despre o metaforă, despre mătura ca figură de stil. De altfel, un devorator de cărţi, cu care este greu să te pui în poară, îmi spunea că există limbi care nu au noţiunea de mătură. O fi adevărat, dacă e să ne gândim bunăoară la oamenii stabiliţi în preajma Cercului Polar, sau pe plajele polineziene. Deci, astăzi i-am rugat pe invitaţii mei să răspundă la întrebarea ce vor moldovenii de la Uniunea Europeană şi invers: ce ar vrea de la moldoveni Uniunea continentală?
În studioul de la Chişinău al Europei Libere se află directoarea săptămânalului Ziarul de Gardă, Alina Radu, şi Leonid Litra, vicedirector pe cooperare internaţională la Institutul pentru dezvoltare şi iniţiative sociale „Viitorul”.

Europa Liberă: În cunoscuta repriză folclorică, campionul întreabă: îţi plac fetele? Răspunsul lui: şi ele mie, voind să dea senzaţia că, vezi Doamne, are popularitate la fete. Pornind de la această repriză, acest scheci folcloric, vă întreb şi eu pe Dumneavoastră: ne place nouă moldovenilor Europa? Leonid, ce vrem noi, moldovenii, sau moldovenii cei care răspund în barometrul opiniei publice, că le-ar plăcea euro-orientarea Moldovei, ce vor ei de la această Europă pe care o jinduiesc?

Leonid Litra: „Moldovenii spun că le place Europa din ce în ce mai puţin văd că în ultimul timp. Şi este un trend pe care l-am văzut începând din 2002, deci am ajuns la nivelul opiniei publice din 2002, judecând după barometru. Am avut un apogeu în 2007. Iar moldovenii aşteaptă de la UE bineînţeles cât mai multe beneficii, pe care să le simtă în mână. Şi atunci când vorbesc de aşteptări de obicei persoanele interpretează ad-litteram ceea ce li se spune, adică regim de vize liberalizat îl vreau acum şi alte beneficii.

Până în acest moment am avut câteva turnuri de situaţie, deci avem câteva motive pentru care moldovenii se îndepărtează de ideea Uniunii Europene. Este în primul rând criza din Uniunea Europeană, este faptul că cele promise de UE nu sunt simţite de oameni, este faptul că PCRM şi-a schimbat cumva mesajul atunci când a apărut Putin cu articolul în Izvestia, şi a îmbrăţişat această Uniune Euro-asiatică. Şi bineînţeles că toate aceste momente fac ca consensul naţional cândva avut pe marginea ideii europene să fie unul controversat, să fie unul pus în pericol şi suntem martorii erodării ideii europene cu desăvârşire.”

Europa Liberă: Alina, dar există oameni care în procentul acesta flotant, în scădere, există oameni care vor mai mult decât libertatea circulaţie şi dreptul nestingherit de a ajunge la rudele din Spania şi Portugalia?

Alina Radu: „Daţi-mi voie să confirmăm încă o dată că aceste date la care ne referim, cu privire la scăderea numărului de doritori de a accede în Uniunea Europeană sunt doar rezultatul unui sondaj şi uneori bănuim că nu ar reprezenta în totalitate opinia tuturor cetăţenilor. Mie îmi pare chiar puţin târziu să întrebăm dacă mai vreţi să ne unim cu Europa ori nu, pentru că deja avem, nu există date fixe, dar o jumătate de milion, dacă nu e în prezent acolo, au muncit în această perioadă, în ultimii ani.”

Europa Liberă: Adică dacă ar fi un referendum, ar fi un alt rezultat?

Alina Radu:
„Trebuie să ţinem cont că jumătate de milion dintre cei mai educaţi, mai tineri, mai înţelegători şi mai toleranţi sunt acolo.”

Europa Liberă: Deja au votat, ca şi cum.

Alina Radu:
„Trebuie să ţinem cont că cei care au rămas
Nu putem să zicem că moldovenii nu vor în Europa.

sunt în fond oamenii în vârstă, care sunt nostalgici, care o duc greu şi care nu au avut poate acces la cele mai corecte şi echidistante informaţii. Din cauza asta nu putem să zicem că moldovenii nu vor în Europa. Pentru că cei care au rămas reprezintă o anumită categorie şi nu reprezintă totalitatea cetăţenilor.”

Europa Liberă: Adică moldovenii la care au ajuns operatorii de sondaj.

Alina Radu:
„Da, pentru că ei se află acum aici şi nu se află în Europa, fie muncind la negru, fie făcând studii, muncind chiar în instituţii în mod legal.”

Leonid Litra: „Totuşi senzaţia că integrarea europeană este un proces reversibil mi se pare puţin riscantă pentru că vedem state care au fost clar pe acest făgaş al integrării europene, pe această proiecţie a integrării europene şi au revenit într-o spirală a problemelor, aşa cum este Ucraina. Cred că romantismul integrării europene trebuie să fie temperat pentru că vedem că nu am reuşit să obţinem ceea ce ne-am dorit de la UE şi anume Acord de asociere, liberalizarea pieţei aviatice, care iată în curând va avea loc, liberalizarea regimului de vize. Le vom obţine aceste lucruri, probabil, dar nu atunci când vrem noi.”

Europa Liberă: Tocmai pentru ca să nu fim exagerat de euro-optimişti am pornit discuţia de la lista de aşteptări pe care moldovenii le au în suflet, în cap, în agenda lor. Întrebam mai devreme: oare toţi vor numai beneficii practice imediate? Sau există un procent minim de romantici, care vor şi „valori”, pardon de acest cuvânt de ocară, valori europene, schimbări de profunzime în societate, liberalism adevărat şi nu prefăcut. Distanţarea definitivă de spaţiul sovietic, unde omul nu are mare valoare, etc. Alina, cum crezi?

Alina Radu: „Cu siguranţă există ambele categorii, dar mă rog, iarăşi pornim de la acest sondaj sau de la rezultatele altor sondaje, care indică cine cataloghează că Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Sigur că omul care este cel mai sărac timp de decenii caută în primul rând o scăpare economică, o uşiţă prin care să plece şi să-şi găsească ceva de muncă şi să-şi refacă situaţia. Asta nu este cel mai rău.

E foarte bine că oamenii sunt în căutare şi dacă au înţeles că aici nu e posibil să faci un business sau să faci afaceri care să crească şi nu ai aceste posibilităţi, oamenii pleacă. Şi este absolut normal, aşa cum dintre cele câteva simţuri omeneşti uneori învinge foamea şi e pe primul loc foamea. E absolut normal oamenii să vrea în primul rând să plece la muncă şi să vrea în primul rând vize, liberalizarea regimului de vize. Este absolut normal ca ei să vrea asta acum, în primul rând şi pe urmă oricare alte condiţii.

Dar există eu cred foarte mulţi oameni care nu-şi doresc neapărat să plece, îşi doresc să rămână aici şi îşi doresc o ţară în care nu ar mai exista, să zicem, atâta corupţie; şi adaptarea la rigorile Uniunii Europene asta şi înseamnă – un stat în care nu există corupţie, un stat în care există servicii adecvate, oferite la timp tuturor cetăţenilor, înseamnă un sistem de medicină adecvat, adică toate condiţiile, infrastructura. Vedem în Uniunea Europeană atunci când mergem să existe şi aici. Sigur că asta nu se va întâmpla foarte curând şi sigur că pentru aceasta trebuie să muncească Guvernul Republicii Moldova mai mult decât Uniunea Europeană. Dar sigur că există mai puţini oameni, care au răbdare ca să aştepte să se îndeplinească aceste transformări.”

Leonid Litra: „Există de fapt o categorie foarte mică de oameni care înţeleg că procesul de integrare europeană e altfel decât îl înţeleg cei mai mulţi. Iar de exemplu liberalizarea regimului de vize este văzută de o categorie foarte mică de oameni ca un proces amplu de reforme în sectorul Justiţiei şi Afacerilor Interne şi de ceilalţi ca o modalitate de a circula liber în UE. Deci asta e diferenţa dintre un grup de oameni, care văd sau simt acest proces şi se identifică cu valorile şi cu modelul Uniunii Europene.

Dar aş vrea să atrag atenţia asupra altui moment: erodarea ideii europene în Republica Moldova are loc pe fundalul apariţiei unei alternative din Est şi anume Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În momentul în care Rusia nu avea un proiect geopolitic consecvent, articulat şi vociferat în vecinătatea apropiată, nu exista această duplicitate, această diviziune. Acum vedem însă că în moment ce Rusia îşi articulează cât mai mult acest proiect, pe fundalul acestei alternative apare şi erodarea ideii europene.”

Europa Liberă: Frumos eufemism „îşi articulează”. De fapt sunt promisiuni deocamdată neacoperite. Dar vreau să mă întorc totuşi la magnetismul Uniunii Europene şi pot să vă dau trei exemple: unul este procesul de la Bologna.

Alina Radu:
„Care nu funcţionează în Republica Moldova.

Europa Liberă: Din păcate, dar în teorie trebuia să fie atractiv pentru o categorie foarte avansată şi inteligentă de oameni, şi cadre didactice, dar şi studenţii. Alt domeniu ar fi, de exemplu, exporturile. Exportatorii de miere şi-au dat seama foarte bine ce înseamnă să ai acces la piaţa europeană şi cât de dramatic este să pierzi accesul. Sau alt domeniu – accesul acelui presupus milion de cetăţeni care stau în preajma frontierei româneşti şi au putut să obţine accesul oricând vor cu micul trafic de frontieră. Aceste trei componente de exemplu ale euro-atractivităţii au funcţionat? Au avut efectul educativ pe care s-a contat?

Leonid Litra:
„Aceste trei procese bineînţeles sunt foarte diferite dar merg după teoria creării formei fără fond, fără conţinut. De exemplu procesul de la Bologna a avut nefericirea să nu poată fi implementat anume pe modelul de sus în jos. Despre acest proces ştiu, înţeleg foarte puţini oameni şi nu a ajuns până la ultimul beneficiar.

Problemele pe care le întâlneşte Republica Moldova nu sunt pentru prima dată. Alte state au avut aceleaşi probleme, iar cred că faptul că am început să implementăm programe, proiecte sectoriale şi nu doar retorică despre Uniunea Europeană este un lucru important, dar este un lucru care comportă anumite riscuri.

Conform unor date sociologice, care s-au colectat atunci când aderau statele din Europa Centrală, şi chiar Croaţia acum, cu cât mai aproape eşti de Uniunea Europeană cu atât mai euro-sceptic devii, pentru că procesele în care eşti implicat au şi efecte, au costuri, au efecte negative. Trebuie să ştii să plăteşti preţul pentru a fi acolo unde ulterior poate fi mai bine.”

Europa Liberă: Alina?

Alina Radu: „Procesul de la Bologna nu a funcţionat în Chişinău şi am întâlnit suficienţi studenţi şi tineri frustraţi pentru că au încercat şi ei să beneficieze de această impresionantă ofertă dar nu au reuşit. În schimb cunosc suficienţi studenţi de la Chişinău care au reuşit să-şi facă studiile fie în România sau în alte state europene şi care au reuşit acolo să beneficieze de tot ce oferă procesul de la Bologna, deci schimburi universitare, să meargă în diferite centre de studii din întreaga Europă şi să revină cu experienţe foarte bune. Deci, sper că aceşti tineri reuşesc să revină la Chişinău şi atunci sigur că ei vor da un alt impuls şi această reformă se va realiza.

Tot răul are binele lui, chiar dacă la Chişinău nu a fost posibil, inclusiv şi din cauza că universităţile din Republica Moldova sunt foarte corupte şi orice proces şi schimbare merge foarte greu. Dar sper că aceşti tineri vor reveni, au văzut ce este asta şi sunt sigură că ei vor face presiuni ca acest proces să se producă.

Exporturile – sigur că Moldova exportă foarte puţin, dar am fost şi eu surprinsă să aud într-o declaraţie a ministrului Lazăr că Moldova exportă deja mai multe mărfuri din industria uşoară. Şi auzind această declaraţie parcă nu-mi venea să cred, dar m-am uitat peste statistici şi există într-adevăr o creştere palpitantă în acest domeniu. Şi săptămâna trecută fiind în Norvegia, în ospeţie la o familie de norvegieni, doamna deschide dulapul şi îmi arată un sacou pe care l-a procurat în Norvegia şi pe care scria „Made in Moldova.”

Europa Liberă: „Ionel” cumva?

Alina Radu:
„Nu, o fabrică privată, probabil, mică întreprindere şi eu am zis ura! Dacă o marfă produsă în Moldova a ajuns în Norvegia, Norvegia este, să zicem, un stat foarte capricios, care ţine foarte mult la standarde şi nu acceptă orice pe piaţă. Deci, e posibil şi poate funcţiona. Sigur că e foarte puţin acum dar aş dori să meargă mai repede şi atunci beneficiul va fi nu doar pentru această micuţă fabrică şi pentru angajatele de acolo.

Cu micul trafic de frontieră: iniţial sigur că a fost un boom, dar am întâlnit suficienţi ţărani din raioanele de lângă Prut care merg şi fac naveta în fiecare zi peste Prut cu desaga cu mărar, cu ce au prin grădină. Pur şi simplu merg la Galaţi şi îşi vând borş acru, ce mai au ei şi îşi fac de-o pâine. Şi pentru ei era cumva foarte bine şi este un avantaj economic. Sigur că nu putem conta la nesfârşit că aceşti ţărani trebuie să meargă cu desaga cu pătrunjel şi cu mărar, e nevoie şi de ridicarea la alt nivel a acestor relaţii economice. Dar la nivel micro funcţionează.”

Europa Liberă: Făcând un mic bilanţ la acest compartiment, cine ar putea să devină promotori reali ai euro-integrării şi euro-optimismului? Iată, ţăranii cu mărar, beneficiarii de Bologna, aşa cum au reuşit ei să treacă prin hăţişuri, sau exportatorii. Cine credeţi că ar putea cumva reanima interesul pentru Europa? Politicienii ne-au convins demult că este o strategie de lungă durată şi nestrămutată.

Alina Radu:
„Frica mea, şi am să revin aici puţin la acest scandal cu promovarea drepturilor şi cu problema gay-lor şi a lesbienilor, şi a bisericii ortodoxe pro-ruse din Republica Moldova. Frica mea că acest scandal, care aparent este cea mai mare piedică în calea noastră spre integrarea europeană, nu ne reprezintă. Pentru că eu dacă mă uit acum la cei care se opun acestei legi, adică în fond exponenţii bisericii ortodoxe pro-ruse, eu mă tem că ei nu reprezintă în fond toţi cetăţenii Republicii Moldova. Şi cu atât mai mult ei nu reprezintă cetăţenii tineri, deschişi la minte, chiar dacă sunt religioşi, şi merg la biserică, şi îşi botează copiii sau cunună fini.

La rândul lor mă tem că şi organizaţiile de gay şi lesbiene nu reprezintă homosexualii în totalitate din Republica Moldova. Tinerii homosexuali, pe care i-am întâlnit eu la şcoală în copilăria mea sau la facultate nu îi văd reprezentaţi aici şi nu i-a văzut niciodată să participe activ la aceste manifestări care au loc în stradă la Chişinău.”

Europa Liberă: Adică nu sunt atât de zgomotoşi cum sunt capii acestor organizaţii?

Alina Radu:
„Da, hai să zicem homosexualii ţărani nu sunt zgomotoşi deloc. Dar atunci vocea lor e neauzită şi noi nu ştim care este doleanţa lor. Sigur afirm că toată lumea are nevoie să i se respecte drepturile, de ce nu? Intervin pe tărâmul drepturilor doar intervin pe tărâmul discuţiilor care se poartă şi a scandalurilor care se fac. Şi atunci cine ar fi promotorii şi adepţii schimbării şi aderării.

Cred că ei trebuie să fie tinerii deschişi la minte, care au acum au acces totuşi pe piaţa europeană, pot face educaţie mai bună şi pot înţelege cu adevărat ce înseamnă rigorile Uniunii Europene şi ce înseamnă drepturile în orice stat european, ca să înţeleagă de ce e nevoie cu adevărat ca drepturile omului să fie respectate şi aici absolut pentru toţi.”

Europa Liberă: Leonid, dumneata cum crezi, cine sunt şerpaşii cei mai eficienţi, care ar putea aduce toată populaţia şi Republica Moldova per total în Uniunea Europeană?

Leonid Litra: „Bineînţeles că ar exista mai multe categorii. Procesul de integrare europeană are nivele multiple şi explicaţia trebuie să vină bineînţeles de la nivele multiple la fel. Problema care este legată de integrarea europeană în acest moment este o problemă conceptuală, care nu neapărat este în puterea celor care pot transmite mesajul. Şi este vorba anume de aşa-numitul termen fatigue, oboseala faţă de Uniunea Europeană, termen întâlnit şi de o parte şi de cealaltă parte. Este ca şi cum ai mânca borş în fiecare seară timp de trei ani.”

Alina Radu: „Dar nu e cum ai mânca borş rusesc timp de 70 de ani.”

Leonid Litra: „Da, nu este, dar posibilitatea de a schimba anumite aspecte este importantă pentru oameni. În momentul în care mănânci borş şi mai vine şi o smântânică bineînţeles că lucrurile se schimbă. Iar noi am încercat să îndeplinim anumite lucruri în domeniul integrării Uniunii Europene şi vreau să spun că ne reuşeşte, doar că beneficiul final, pe care trebuie să-l avem din acest efort urmează să fie demonstrat.”

Europa Liberă: Leonid, daţi-mi voie să vă contrazic, dacă tot aţi intrat pe terminologia asta gastronomică. De fapt, oamenilor li se propun ingredientele borşului, nici măcar nu au ajuns la condiţia borşului această mâncare. Poate din cauza asta oamenii sunt fatigues, sunt obosiţi şi rezistenţa materialului îşi face efectul? Pentru că nu avem un borş de fapt.

Leonid Litra:
„În momentul cînd vom îndeplini, cînd ne vom integra, vom avea acord de asociere, vom avea acord aprofundat de liber schimb, liberalizarea spaţiului aviatic, procesul de la Bologna, deci acestea toate ţin de integrarea europeană în fond. În momentul în care vom îndeplini toate aceste aspecte, toate aceste ingrediente, de fapt borşul rămâne o chestiune de formalitate.”

Alina Radu: „Dacă e să ne referim la borş, s-ar putea să avem noi proteste atunci când oamenii vor înţelege că în Uniunea Europeană există reguli care limitează şi acţiunile agricole, sau intervine chiar şi în bucătărie. Ştiţi că există regulamente – toţi castraveţii care se vând trebuie să aibă anumite dimensiuni şi nu trebuie să aibă întortocheli.”

Europa Liberă: Sau sacrificarea porcului.

Alina Radu:
„Da, sacrificarea animalelor domestice. În fine, eu cred că oricum intrarea în UE din păcate nu o pot face oamenii prea mult. Acordul de asociere şi multe alte rigori trebuie îndeplinite de către Guvernul Republicii Moldova. Dacă în Guvern, în Parlament, în cooperarea dintre Guvern, Parlament şi Preşedinţie nu se întâmplă nişte lucruri anume, oamenii pot să vrea cât de mult, că asta nu se va întâmpla.

Şi eu observ de multe ori, dar ascult şi opiniile oamenilor, ei consideră că cei din Parlament nu-i reprezintă, chiar dacă au fost aleşi cumva de cetăţeni. Dar ceea ce fac ei uneori nu reprezintă voinţa poporului. Şi atunci e nevoie cumva ca oamenii să poată determina politicienii să se pună pe treabă şi să muncească într-adevăr la rigorile acestui acord de asociere şi la celelalte impuse.”

Europa Liberă: Alina, mi-ai ridicat mingea la fileu şi sunt obligat să continui exact pe pârtia asta. Ce vrea Europa, de fapt? Senzaţia că Europa, Uniunea Europeană impune Chişinăului, Parlamentului moldovean nişte condiţii totuşi este falsă. E vorba despre angajamente, pe care şi le asumă Chişinăul. Partea a doua a discuţiei: ce vrea Uniunea Europeană de la moldoveni? Ce angajamente a acceptat Uniunea Europeană?

Alina Radu:
„Trebuie să deschidem ochii, să privim în jur şi să ne dăm seama că Uniunea Europeană nu are pentru ce ne dori. Noi nu avem nici zăcăminte, nici petrol.”

Europa Liberă: Nu moare fără noi.

Alina Radu:
„Nu moare nimeni fără noi absolut. Uniunea Europeană pur şi simplu a dorit să întindă o mână de ajutor unui stat foarte mic care este şi foarte sărac şi care are probleme geopolitice foarte mari. Uniunea Europeană a încercat să mângâie pe cap noul Guvern de la Chişinău, încurajându-l cu declaraţii de dragoste incendiare că suntem istoria de succes al globului pământesc.

Politicienii de la Chişinău au avut această unică şansă şi complemente unice pe piaţa europeană şi n-au făcut decât să se complacă în asta şi n-au mers mai departe. Sau într-adevăr ne-au adus la această oboseală. Pentru că oboseala nu e de Uniunea Europeană, oboseala e de scârţâitul din instituţiile oficiale în drum spre Europa.”

Europa Liberă: Dar punctual ce vrea, de fapt Europa ca Moldova să fi obţinut?

Alina Radu:
„Cred că Europa nu mai vrea oameni chinuiţi, care să sară în Prut şi să se înece până la malul celălalt ca să ajungă în Europa. Da, Europa vrea ca să existe condiţii bune de educaţie, condiţii bune de muncă, astfel încât oamenii din vecinătatea Europei care vor să ajungă acolo, să poată ajunge în calitate de cetăţeni civilizaţi şi cetăţeni educaţi. Eu cred că Europa are grijă de hotarele sale şi aşa cum ne-am pomenit noi după accesiunea României în UE la hotarele imediat cu Europa, având şi o armată străină pe teritoriu, având şi un nivel înalt de sărăcie, având şi un nivel foarte înalt de corupţie, Europa trebuie să aibă grijă de hotare şi de oamenii de lângă acest hotar.”

Europa Liberă: Leonid, e adevărat că Europa vrea un cordon sanitar sigur în preajma graniţei?

Leonid Litra:
„Nu doar un cordon sanitar sigur, dar şi un cordon progresiv, un partener care să se alinieze la efortul UE şi un spaţiu de securitate, care urmează acest model european. Cred că UE şi-a spus clar doleanţele sau dorinţele, care aşteaptă să fie îndeplinite de către Moldova. Este vorba câteva categorii, în primul rând combaterea corupţiei, bineînţeles.

Şi, a propos, cred că ar trebui să schimbăm accentele pentru o perioadă de timp, de la legea anti-discriminării, care trebuie să se coacă o discuţie în Republica Moldova, către combaterea corupţiei. Nu înţeleg de ce biserica, de exemplu, este foarte nemulţumită de legea anti-discriminare, dar nu este nemulţumită de faptul că nu este combătută corupţia.”

Europa Liberă: Foarte bună întrebare.

Alina Radu:
„La biserică?”

Leonid Litra: „Inclusiv. Cred că este o problemă mult mai mare. Deci, combaterea corupţiei, respectarea drepturilor omului, competiţie economică loială – fac parte practic, hai să spunem, din reţeta de succes a integrării europene, lucru spus clar şi în criteriile de aderare, criteriile de la Copenhaga, aşa numitele, care în fond exprimă aceste trei dimensiuni.”

Alina Radu: „Dacă am ajuns la corupţie, Vasile să mă laşi să spun şi eu câteva cuvinte. Viorel Chetraru, directorul centrului pentru combaterea crimelor economice şi a corupţiei, a ţinut o conferinţă de presă. Şi face el aceste declaraţii şocante, chiar dacă s-au spus de multe ori, dar rămân şocante să zicem pentru orice demnitar european, că în Moldova nu se mai miră nimeni.

Viorel Chetraru

Viorel Chetraru

El spune că în ultimul an s-au înregistrat plângeri şi cazuri de mituire sau de estorcare de mită de sute de mii de euro per caz. Da? Deci, un oficial de stat cerea sute de mii de euro de la cineva ca să-i rezolve o problemă. Şi asta au existat mai multe. Şi tot el a declarat că mita de 10 mii de euro, sau de cinci mii de euro nici nu e mai luată în calcul, adică e ceva foarte, foarte obişnuit.”

Europa Liberă: Adică juristul acela cu 10 mii de euro e un mic copil?

Alina Radu:
„Da, da, e o nimică.”

Leonid Litra: „E un caz de grădiniţă.”

Alina Radu: „Da, fiica mea săptămâna trecută a avut nişte competiţii la şcoală şi a venit şi a zis – am luat premiul trei şi cinci lei. Deci, cinci mii de euro nu mai reprezintă nimic şi tot el zice: la momentul actual nu avem în închisorile din Republica Moldova, în cele 10 închisori, nici un oficial de stat acuzat pentru mită, pentru că toate aceste cazuri, chiar dacă ajung în instanţă, sunt soluţionate pe parcurs. Sau persoanele condamnate sunt cel mult obligate să plătească o penalitate.

Deci, oameni buni, haideţi să ne uităm în închisori şi să vedem câţi oameni stau acolo pentru un sac de cartofi, pentru cinci găini, sau o bicicletă furată. Nu zic că trebuie iertată toată lumea, deşi zic că trebuie să existe sisteme alternative. Dar dacă punem valorile pentru care stau oamenii la închisoare şi valorile pentru care oamenii nu stau la închisoare, ajungem un non-sens şi la un non-stat, dacă vreţi.”

Europa Liberă: Adică europenii vor să reparăm urgent această situaţie, care ne vizează pe noi şi nu pe europeni?

Alina Radu:
„Din păcate mă tem că doar europenii vor. Oficialii europeni vor şi cetăţenii Republicii Moldova vor. Oficialii moldoveni nu ştiu dacă vor şi cetăţenii UE nu ştiu dacă îi interesează.”

Europa Liberă: Sper în timpul apropiat vom schimba macazul şi într-adevăr ne vom întreba: oare de ce această fumigenă până la urmă, legea anti-discriminare, a dislocuit interesul, a estompat interesul pentru un subiect mult mai grav şi mult mai important, care este lupta cu corupţia.

Alina Radu:
„Pot să afirm că lucrurile ar trebui să se schimbe şi se vor schimba odată, dar această fumigenă nu cred că e lansată de cetăţenii Republicii Moldova. Este lansată de o Biserică pro-rusă şi este cunoscut obiectivul Federaţiei Ruse de a menţine Republica Moldova cât se poate de mult în acest conflict geopolitic şi în această zonă de control, de cât să fie lăsată să plece liber în Europa, acolo unde ar vrea cetăţenii ei.”

Europa Liberă: Dar fiţi de acord că oamenii ar trebui să-şi dea seama că este un procedeu de tehnologii politice şi să nu muşte această nadă.

Alina Radu:
„Oamenii acum sunt la prăşit în câmp, iar protestele le fac cei care ori sunt plătiţi pentru proteste, ori au lideri plătiţi pentru proteste, pentru că aţi văzut în acest sondaj pe care l-am citat. Oamenii sunt întrebaţi acolo: pentru ce aţi ieşi la proteste? Şi majoritatea dintre ei răspund că ar ieşi doar pentru cauze economice şi anume atunci când ar rămâne fără salariu. Nu există supăraţi să iasă la proteste pentru faptul că se adoptă legea anti-discriminare.”

Europa Liberă: Sau la înmormântarea Mariei Bieşu, Dumnezeu s-o ierte, că asta este o chemare firească şi o expresie absolut naturală a emoţiilor populare adevărate.
XS
SM
MD
LG