Linkuri accesibilitate

Discriminarea pozitivă și semnificațiile ei


O activistă a mișcării ucrainiene FEMEN demonstrînd la Zürich

O activistă a mișcării ucrainiene FEMEN demonstrînd la Zürich

În Moldova, una din cele mai contestate forme de discriminare pozitivă este practicată în învăţămîntul universitar


Discriminarea pozitiva a pornit din Statele Unite. Este un tratament preferential aplicat unor minoritati rasiale sau sexuale, ulterior extins si femeilor. In Statele Unite, beneficiarii evidenti sint indienii, primii locuitori ai continentului, si oamenii de culoare.
In trecut, acestia au suferit sistematic de discriminare, in invatamant sau atunci cind trebuiau sa-si gaseasca de lucru. Prima lege de acest tip a fost introdusa in 1961 in Statele Unite de catre presedintele Kennedy. In 1968, legea a fost extinsa pentru a acoperi si femeile.
In acelasi timp, sistemul nu e lipsit de ambiguitati, intrucat legislatia Statelor Unite interzice aplicarea unor cote precise. In Europa, discriminarea pozitiva li se aplica in special femeilor. In multe tari, precum in tarile scandinave, femeile beneficiaza de un tratament preferential atunci cind candideaza pentru un post in institutiile statului, inclusiv in politie, armata si invatamant.
In multe tari ale continentului si partidele politice aplica in mod voluntar un sistem paritar prin care femeile trebuie sa ocupe un anume procent de locuri pe listele lor. Apoi, in tari precum Norvegia si Franta, femeile trebuie sa ocupe cel putin un sfert din posturile de raspundere in intreprinderile mari sau in cele care beneficiaza de o participare a statului. Tot in Franta, noul presedinte François Hollande si-a respectat promisiunea de a numi femei in jumatate din posturile ministeriale. 17 din cei 34 de ministri ai noului guvern francez sint femei.
Prin alte tari, cei care beneficiaza de un tratament preferential, cel putin in invatamant, sint romii, tiganii. Sistemul este insa si foarte contestat, inclusiv din ratiuni constitutionale si morale. Se subliniaza ca el contravine de fapt principiului egalitatii si ca ii defavorizeaza pe cei care nu fac parte dintr-o minoritate.

Rezultatul poate fi exact opus celui scontat, ducand la cresterea animozitatii majoritatii impotriva membrilor minoritatilor si la disparitia stimulentului competitional printre acestia, care nu vor mai face mari eforturi de a se ameliora, stiind ca dispun oricum de un numar de locuri rezervate.
---------------

În Moldova, una din cele mai contestate forme de discriminare pozitivă este practicată în învăţămîntul universitar atunci cînd prin acte normative oficiale este impusă rezervarea de locuri la facultăţi pentru candidaţi din mediul rural, sau din regiunea transnistreană. Pentru orăşeni, de exemplu, este neînţeleasă motivaţia autorităţilor de a-i pune în condiţii inegale cu sătenii, atunci când este vorba despre un loc în universitate plătit de la buget.

Deputata Ana Guțu
​ ​Aceşti tineri au suporteri şi în corpul legislativ, printre ei Ana Guţu, deputat liberal reprezentând o cunoscută universitate privată moldovenească:

„Eu sunt împotriva acestor cote. Le consider o rămăşiţă sovietică aceste cote ce ţin de originea candidaţilor. Concursul trebuie să fie egal, iar principiul de bază trebuie să fie cel al meritocraţiei.”

Dar iată un alt motiv din care Ana Guţu crede că acest gen de discriminare ar fi potrivit, dacă nu s-ar exagera:

„Este un lucru bun, probabil, pe care ar trebui să-l susţinem. Dar aici, în R. Moldova, am tot mers pe calea discriminării pozitive în raport cu minorizăţile etnice şi vreau să vă zic că eu, reprezentantă a majorităţii, mă simt discriminată eu. Nu ai acces la produse audiovizuale suficiente în limba română. Cred că este rodul unei discriminări pozitive, a unei indulgenţe.”

L-am întrebat şi pe deputatul Valeriu Ghileţchi, despre care se ştie că reprezintă o comunitate religioasă nemajoritară, dacă din punctul său de vedere, ar exista în Republica Moldova nevoia promovării unor mecanisme mai sigure de discriminare pozitivă, în diverse domenii - de la educaţie la piaţa muncii şi politică:

„Discriminarea pozitivă poate avea şi efect negative. Ea poate irita majoritatea. Nu mi se pare un mecanism eficient pentru asigurarea egalităţii, pentru că cauzează alte probleme, alte tensiuni. Mi se pare că este un mecanism care la fel poate discrimina. Şi în genere, fiind pe la APCE, am observat că în ultima vreme există multe rezerve şi acolo faţă de acest mecanism”, crede Valeriu Ghileţchi.

Acolo, însă, unde ar fi poate cu adevărat necesară, şi anume în raport cu femeile considerate a fi subreprezentate în politică şi manegementul unor instituţii publice sau private, discriminarea pozitivă nu se aplică şi asta, potrivit feministelor, din cauza unor reflexe misogine manifestate de mai toţi liderii de partide moldoveneşti.
XS
SM
MD
LG