Linkuri accesibilitate

La nivel legislativ nu sînt promovate mecanismele necesare pentru un control eficient al corupţiei


Interviu cu directorul CCCEC Viorel Chetraru.


Uniunea Europeană a spus zilele trecute la Bruxelles că Moldova este campioană la reforme printre țările Parteneriatului Estic, dar a criticat progresele mai lente la combaterea corupției. Emisarul european, Dirk Schuebel, a adăugat la Chişinău că fără adoptarea reformei Centrului anti-corupție, alături de legislaţia antidiscriminare, Moldova nu poate trece la o nouă fază în negocierile de liberalizare a vizelor europene. Ce împiedică autorităţile de la Chişinău să lupte pe placul europenilor cu corupţia? Iată opiniile directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, Viorel Chetraru, despre acest subiect, în interviul realizat de Liliana Barbăroşie.

Viorel Chetraru: „Nu am evoluat în adevărat sens al cuvântului. Noi nu am reuşit să ducem până la capăt promovarea principiilor şi mecanismelor de monitorizare şi control ale veniturilor funcţionarilor publici. Noi nu avem sancţionat nici un funcţionar public sau reprezentant al elitei politice pentru încălcări la acest compartiment. Legea a fost adoptată în parlament, dar comisia nu este funcţională.”

Europa Liberă: Adică dacă anterior verificam prost declaraţiile de avere, acum nu verificăm deloc?

Viorel Chetraru:
„Exact. Practic nu există autoritate responsabilă pentru că nu au fost desemnaţi candidaţii. Există o restanţă de două luni, pentru că de la 1 martie trebuia să funcţioneze comisia. Cum vreţi să califice europenii progresele în acest domeniu? Dacă acest element este cel mai important din punctul meu de vedere atunci când vorbim despre combaterea corupţiei în domeniul public. Pentru că cetăţenii trebuie să-şi cunoască funcţionarii şi de unde provin resursele acestora. Doi la mână: noi avem restanţe cu reforma instituţiei pe care o reprezint. Mai bine de 3 ani de când avem la guvernare AIE, trei ani de zile instituţia pe care o reprezintă este ţinută în stare de imponderabilitate. Întregul efectiv ştie că el va fi reformat, că el mâine va fi dat afară. Despre ce fel de eficienţă pot eu să vorbesc atunci când cer instituţiei să fie efectivă, productivă, rezultativă? Atunci când oamenii ştiu că mâine ei vor trece printr-un proces de selecţie, care sunt gândurile lor, asupra căror obiective este orientată întreaga instituţie? Atunci când este ţinută în stare de imponderabilitate. Cum vreţi europenii să califice aceste lucruri?

Interviu cu directorul CCCEC Viorel Chetraru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:24 0:00
Link direct


Europa Liberă: De ce s-a împotmolit reforma centrului pe care îl conduceţi?

Viorel Chetraru:
„Practic avem șase luni de când proiectul dat a fost prezentat pentru prima dată publicului, chiar mai mult. Pentru moment proiectul în cauză este dezbătut, discutat în cadrul guvernului. Este creat un grup de lucru la indicaţia prim-ministrului Vlad Filat în fruntea căruia este ministrul justiţiei, Oleg Efrim. Un grup de lucru care lucrează asupra momentelor care în viziunea guvernului nu sunt bine expuse. Este vorba despre competenţele valabile pentru viitoarea autoritate naţională specializate pe anticorupţie, se discută asupra modului de desemnare a viitorului director al acestei autorităţi, fiindcă există mai multe mecanisme propuse care urmează să asigure independenţa de toate tipurile de presiuni: oligarhice, politice, de orice altă natură…”

Europa Liberă: Împărtăşiţi ideea pe c are am auzit-o într-o emisiune că cea mai mare corupţie este în executiv?

Viorel Chetraru: „Corupţia este acolo unde este concentrat banul public şi unde sunt concentraţi funcţionarii publici. Şi unde sunt resursele cele mai importante. Cu siguranţă aceste resurse nu sunt în mâna opoziţiei. Aceste pârghii, instrumente sunt în mâinile celor ce reprezintă guvernul.”

Europa Liberă: Şi atunci logic ar fi ca nu guvernul să controleze acest proces?

Viorel Chetraru:
„Există diverse abordări. Dar sarcina promovării reformelor este în faţa celor care reprezintă poporul, în faţa Parlamentului.”

Europa Liberă: Adică cum vor decide, aşa vor decide.

Viorel Chetraru:
„Cum vor decide dumnealor, aşa va lucra instituţia.”

Europa Liberă: Dar dv. cum credeţi că e mai bine?

Viorel Chetraru:
„Din punctul meu de vedere nu este atât de important cui i se va subordona această instituţie. Care vor fi mecanismele care vor asigura pentru această instituţie un control public larg, vor decide politicienii. Important este ca o parte mare din funcţiile de control asupra acestei instituţii să revină opoziţiei, prin diferite mecanisme. Includerea acestor reprezentanţi în instituţiile de monitorizare internă, cum ar fi consiliul instituţiei, controlul din partea parlamentului spre exemplu prin comisia specializată în care partea leului să revină opoziţiei în adevăratul sens al cuvântului. Pentru că din punctul nostru de vedere, opoziţia este un element important atunci când vorbim despre monitorizarea resurselor, monitorizarea banului public. Pentru că pe parcursul a 4 luni de zile, noi avem deja înregistrate 176 de infracţiuni de domeniul corupţiei, ceea ce reprezintă o creştere cu circa 30 la sută faţă de perioada analogică a anului 2011.”

Europa Liberă: Asta ce înseamnă: că lucraţi mai bine sau că fenomenul corupţiei este mai răspândit?

Viorel Chetraru:
„Una că lucrăm mai bine. Doi, că fenomenul corupţiei este foarte răspândit. Dacă anul trecut, ponderea cazurilor de corupţie în raport cu alte infracţiuni era în medie de 23-25 la sută, păi anul acesta ponderea acestor infracţiuni este de 37 la sută din numărul total de infracţiuni pe care noi le descoperim. Restul fiind economice sau de altă natură. Cei care au fost trimişi în instanţă în acest an sunt: un fost ministru, un şef de departament şi un şef de direcţie din cadrul unui minister, un fost vice-director al departamentului privatizării, un şef al serviciului teritorial al Cancelariei de stat, un fost şef al inspectoratului fiscal, un membru al CCA, doi directori ai instituţiilor de cultură, un şef al direcţiei de stare civilă, 22 de conducători ai instituţiilor de învăţământ, 30 de angajaţii în diferite funcţii medii din învăţământ, un judecător, 57 de colaboratori ai organelor de poliţie, 10 colaboratori ai serviciului vamal, 14 avocaţi, 3 notari, 6 şefi ai oficiilor de executare a deciziilor judecătoreşti, un şef al serviciului penitenciar, 32 de primari, un vice-preşedinte de raion, 11 consilieri locali, 4 secretari de la consiliile locale, 3 şefi de direcţie din cadrul primăriilor, 25 de specialişti din cadrul primăriilor, 22 de directori ai întreprinderilor de stat, 38 de directori de SRL, 32 de contabili, 160 de alţi subiecţi.

Vreau să vă spun că în puşcării pentru cazuri de corupţie stau 9 oameni. Restul sunt amendaţi sau în privinţa lor sunt emise sancţiuni cu suspendarea pedepsei. Practic în puşcărie stau numai cei care nu au avut noroc, într-un fel sau altul. Şi în acest proces suntem implicaţi noi, şi Procuratura, şi justiţia de toate nivelele: prima instanţă, apelul, Curtea Supremă de Justiţie etc. Trebuie să avem în vedere că la noi există un nivel foarte şi foarte jos de încredere şi în domeniul justiţiei. Când este vorba despre organele de drept, când este vorba despre domeniul justiţiei, atunci cetăţenii în marea lor parte spun că aceste instituţii sunt corupte.”

Europa Liberă: De ce totuşi s-au înmulţit cazurile de corupţie?

Viorel Chetraru:
„La nivel legislativ nu sînt promovate mecanismele necesare pentru un control eficient al corupţiei.”
XS
SM
MD
LG