Linkuri accesibilitate

Expoziție Ion Bârlădeanu la Centrul Ceh de la Praga.


Spațiul expozițional de la Centrul Ceh din Praga găzuideşte în luna mai o galerie de colaje initulată „Artă în ciuda tututor greutăților”, al căror autor este considerat unul din cei mai neobişnuiți, dar în acelaşi timp importanți artişti români contemporani: Ion Bârlădeanu. Lucian Ştefănescu a fost prezent la vernisajul expoziției de la Centrul Ceh, unde a stat de vorbă, între alții şi cu Ion Bârlădeanu.

Lucrările sale au fost expuse la Paris şi Londra alături de cele ale lui Andy Warhol şi Marcel Duchamp, şi nu neapărat pentru că ar fi un împătimit al experimentului, ci probabil pentru că experții au văzut în operele lui o expresie a libertății absolute.

Înainte de căderea comunismului în România, Ion Bârlădeanu a trăit la marginea unei societăți pe care o disprețuia, şi căreia nu i s-a supus niciodată. A zugrăvit-o însă cu ironie, în hohote de rîs, dar şi cu tristețe, în cele câteva sute de colaje pe care le-a creat începând din anii '80.


După alungarea regimului Ceauşescu, a continuat să trăiască la marginea societății, de data asta într-o ghenă de gunoi dintr-un bloc de locuințe de la Bucureşti.

Nu a fost un boschetar, un om al străzii, nu a fost un homeless cum îi descrie limba engleză pe oamenii care nu au un acoperiş deasupra capului, şi dorm noaptea în parcuri, sub poduri sau în canalele marilor oraşe.

A muncit pentru că a fost lăsat să locuiască în ghena aceea din capitala României sortând gunoaiele, şi colecționând reviste, care, la fel ca înainte de 1989, au fost materia primă pentru lucrările sale. Lucrări despre care presa din toată lumea a vorbit cu admirație, după ce a fost descoperit de un galerist din Bucureşti care l-a propulsat în circuitul internațional al galeriilor de artă.

Eu l-am întâlnit la Praga, unde Centrul Ceh a organizat expoziția intitulată „Art against all odds”, un titlu care poate fi tradus în mai multe feluri, „artă în ciuda tututor greutăților”, sau „artă mai presus de toate”, sau chiar „artă cu tot dinadinsul”.

După ce îl asculți vorbind, îți dai seama că, înainte de a fi artist, Ion Bârlădeanu stăpîneşte acea meserie de care vorbea Cesare Pavese, il mestiere del vivere, meseria de a trăi.



Ion Bârlădeanu: „Am fost şi paznic la Casa Poporului, am fost şi la închisoare trei luni de zile în Iaşi, m-au anchetat politic, am vrut să mă sinucid în arest, ştiții cum era cu Securitatea...”

Europa Liberă: De ce v-au arestat?

Ion Bărlădeanu:
„N-aveam servici, lucram particular, la negru, am fost săpător de gropi, am dezgropat şi morți în viața mea. Am fost scriitor - am învățat să cioplesc litere în marmură. Era o viață mai frumoasă, adică am fost în lumea celor liniştiți. Şi m-au arestat, era legea 153 pe vremea lui Ceauşescu.”

Europa Liberă: Legea împotriva vagabondajului, dacă te prindeau că nu ai legitimație de serviciu...

Ion Bârlădeanu:
„Pe mine nu mă prindeau că eram băiat deştept, dar m-a pârât un gropar. Trebuia să-i vopsesc un gard din fier, a zis că-mi dă o sută de lei, eu i-am spus că face o mie de lei, şi m-a pârât la miliție. Cu timpul tot cădeam. Dar nu securitatea era rea. Ştiți care-s ăi mai tăi? Fratele, cumnatul, sora, părintele. Pînă şi taică-meu mi-a făcut rău, se lăuda la miliție, să le-arate ... atunci nu ştiam să fac colaj, prin '80, '81, atunci am fost închis. Pe urmă m-au anchetat pentru multe tîmpenii, poveste lungă.”

Europa Liberă: Ați vrut să pictați, dar nu ați reuşit să faceți şcoala de pictură, şi v-ați apucat de colaj. Sau ați făcut şcoala?

Ion Bârlădeanu:
„Dacă continuam şcoala, n-ajungeam un pictor strălucit, că trebuia să pictez pe Ceauşescu mai mult. Aşa că am scris lozinci, dar nu de astea comuniste, ci la aprozar. Am lucrat dulgher, săpători de gropi, am fost tăietor la stuf în Delta Dunării. Tot felul de munci mizerabile. Am pictat şi-o biserică - nu era grozav, da' i-a plăcut lu' popa. Am avut de-a face cu toată pleava societății, şi cu buni, şi cu răi. Cum spunea Dostoievski, cică viața nu constă în a trăi, ci în a şti pentru ce trăieşti.”

Europa Liberă: Care sînt subiectele pe care le abordați în colaje? Am văzut aici la Praga foarte multe lucruri interesante, şi la un moment dat am avut senzația că de fapt vă bateți joc de nişte actori renumiți în România, am văzut capul lui Florin Piersic pus pe corpul unui copil gras. Or asta e o ironie, nu?

Ion Bârlădeanu:
„Cam aşa este, da' nu de toată lumea îmi bat joc. Pe Ceauşescu l-am băgat şi în albie de porci, şi în toate, şi pe Iliescu.”

Europa Liberă: Pe vremea lui Ceauşescu ați făcut asta?

Ion Bârlădeanu:
„Nu, cu Ceauşescu după 1989, că era periculos. Te pâra un dement imediat... Am lucrat la palat, am fost tăietor la gater, la marmură. Eram plătit cu 2.500 de lei, ca necalificat mă plătea, şi făceam treabă de 5.000. Si de-asta sînt eu împotriva comunismului. Comunismul adevărat a existat în epoca primitivă, când oamenii erau egali. N-aveau laptop, cum mă înregistrați dvs. acum, nu erau şmecheri, atâta că îşi făceau cîte o bîtă, şi se duceau la vînătoare, omorau animale, şi făceau foc. Şi când a apărut şeful de echipă pe fața pământului ăla păzea coliba unde stăteau ei, şi zicea: „băi, tu stai aici, mai dai cu mătura în fața colibii, şi ai grijă, mai strânge oasele” - că apăreau câinii, şi cânele s-a-mprietenit cu omu'. Si asta a-necput să prindă fălci; şi-a făcut el o bîtă, şi a zis: „la muncă toată lumea!”

Într-un interviu pentru BBC, Ion Bârlădeanu face referire la întâlnirea sa cu actrița americană Angelina Jolie, căreia i-a spus că el e cel mai mare refgizor de film din lume. Dan Popescu, galeristul bucureştean care l-a descoperit pe Ion Bârlădeanu la sugestia unui pictor din Bucureşti, a vorbit Europei Libere despre obsesia lui Ion Bârlădeanu legată de film.

Dan Popescu: „El a vrut să fie actor, regizor. I-au plăcut filmele, tot timpul se uita la filme. Asta vrut de fapt, să fie, în sufletul lui. Ce faci când această dorință este irepresibilă, iar tu eşti talentat din naştere, ştii să desenezi. Foloseşti actorii respectivi, fără să-i plăteşti, în „filmele” tale. Şi cum nu ai bani să foloseşti celuloid. foloseşti decupaje de mână.”

Expoziția „Art against all odds” la Praga a fost posibilă, între altele şi datorită lui Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh de la Bucureşti:

Rene Kubasek: „Mi se pare că e unul dintre cei mai mari artişti, cu siguranță este cel mai mare artist pe care el îl cunosc personal. E o expoziție pe care nu puteți s-o vedeți doar o singură dată. Trebuie s-o vedeți de două, trei patru ori, pentru că are detalii incredibile, şi în acelaşi timp este foarte puternică şi foarte profundă. Ion Bârlădeanu este un om formidabil, incredibil, şi eu sînt foarte mîndru că îl cunosc personal şi că am reuşit să-l prezentăm aici la Praga.”

Europa Liberă: La deschiderea oficială a expoziției de la Centrul Ceh, Ion Bârlădeanu a pronunțat o frază în limba cehă. De unde este această frază, şi ce înseamnă în traducere?

Rene Kubasek:
„Fraza vine dintr-un film foarte cunoscut al lui Jiri Menzel, „Vară capricioasă”, şi este dintr-o scenă care se întâmplă pe o vreme ca aceea de azi, cu ploaie, cănd un om zice: „acest fel de a petrece vara mi se pare destul de incredibil”. Dar Bârlădeanu a zis opusul, „acest fel de a petrece vara mi se pare foarte normal”. Pentru că e vară, se întâmplă lucruri incredibile: îl avem pe Bârlădeanu aici la Praga.”
XS
SM
MD
LG