Un producător din Făleşti, societatea „Logofăt-prim”, a revenit acasă cu o prestigioasă distincţie de la concursul de degustare al „Organic Marketing Forum (OMF)”, de fapt ediţia a 8-a a Forului producătorilor de produse organice din Europa Centrală şi de Est, desfăşurat la Varşovia. Prin ce au impresionat agricultorii moldoveni şi în ce măsură este sau poate fi agricultura ecologică o poveste de succes a Republicii Moldova? Un interviu la această temă cu doctorul în biologie, conferenţiar universitar Gherghe Jigău, directorul Centrului naţional de Pedologie Aplicată, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Agricole Ecologice din Moldova.
Europa Liberă: Aşadar, un producător din Logofteni, Făleşti, societatea „Logofăt-prim”, a revenit acasă de la „Organic Marketing Forum” de la Varşovia cu cea mai înaltă distincţie a concursului de degustare al acestui for. Unii ar spune mare brânză! Dar chiar e mare, într-un fel, deoarece tocmai caşcavalul Gouda al producătorului moldovean a fost apreciat drept cel mai gustos produs ecologic. În primul rând, dle profesor, cât de important este acest for şi cum a fost reprezentată Republica Moldova acolo?
Gheorghe Jigău: „Cu privinţă la importanţa forului vreau să spun că el se organizează periodic şi participă un număr impunător de state. Printre cei cu care am concurat la acest for, deşi a fost mai mult un cadru de cooperare, deci au fost Germania, Polonia, România, Lituania, Letonia, Estonia şi ar fi să enumerăm aproape toată Uniunea Europeană. Şi a veni învingător de la aşa un forum bineînţeles că este meritul întâi de toate acelor care s-au încadrat în un acest tip de producţie.
Europa Liberă: Iată că producătorii moldoveni pot da chişca multora cu produsele ecologice. Totuşi, Republica Moldova pare a fi încă departe de a fi o „poveste de succes” în privinţa produselor agricole ecologice. Dacă am vorbi de posibilităţi teoretice şi realizările de acum, unde se află R. Moldova?
Gheorghe Jigău: „Spre marele meu regret trebuie să fiu de acord cu dv. că nu suntem departe la capitolul producţie şi promovare. Vreau să fac o paralelă chiar între Moldova şi să zicem Polonia. În Polonia sunt peste 23 de mii de producători agricoli ecologici, pe când în Republica Moldova dacă am strânge bine-bine centura am fi 317 producători. Deci, vă daţi seama că este vorba despre un număr foarte mic.
Dar dacă am face comparaţie cu statele cu care am fost fraţi şi surori, mă refer la Ucraina, mă refer la Rusia, Republica Moldova este mult mai avansată. Pentru că să zicem Ucraina la moment încă nu are nici o lege cu privire la producţia agro-alimentară ecologică, cu atât mai mult un regulament, un plan de acţiuni, acelaşi lucru e şi Rusia şi alte state ale CSI. Pe când deja Republica Moldova, în aceeaşi Rusie, exportă produse agro-alimenatre ecologice şi exportă cantităţi destul de impunătoare, sute de mii de tone de grâu ecologic, de orz ecologic ş.a.m.d. Asta e ceea ce am vrut să zic la comparaţie.
Acum de ce suntem la faza aceasta? Bineînţeles că este obijduitor pentru că de posibilităţi ca în Republica Moldova nu dispune nici un stat din Europa din simplu motiv că 73% din solurile noastre sunt reprezentate prin cernoziomuri, iar modelul natural de funcţionare al cernoziomului ar trebui să ne servească drept model de practicare a unei agriculturi adaptate la condiţii de landchaft, încât dintr-un sol sănătos să obţinem un produs sănătos.”
Europa Liberă: De ce, dacă spuneţi că avem acest privilegiu, R. Moldova nu cultivă în masă produselor ecologice, de vreme ce investiţiile nu sunt cu mult mai mari decât la cultivarea simplă, iar preţurile la organic se pot tripla, cum spun unii specialişti?
Gheorghe Jigău: „Să începem de la preţuri. Eu cred că aceasta este una din cauze care împiedică dezvoltarea producţiei ecologice. De unde vine această afirmaţie că preţurile sunt duble, triple, eu nu vă pot spune. Dar am vizitat mai multe state şi zeci de marketuri specializate în
Europa Liberă: Cum este încurajată de la bugetul de stat agricultura ecologică?
Gheorghe Jigău: „Din 2007 încoace, practic de când s-a început producţia ecologică în Republica Moldova, statul face nişte încercări de eforturi pentru a susţine producţia ecologică. Dar nu ştiu din ce cauză ea este hărţuită, an de an se schimbă modalităţile de susţinere. Într-un an e un mod, în alt an în alt mod. Şi aici mai vine una din cauze. Iar dacă vrem să producem în masă, trebuie să evităm acest lucru. Aşa ceva nu poate fi.”
Europa Liberă: Cererea dinafară pentru produsele agroalimentare organice este evidentă. Dar moldovenii, cum stau cu cultura consumului de produse ecologice?
Gheorghe Jigău: „Vreau să vă zic două lucruri. Unu: în cadrul unui sondaj care a fost făcut cu câţiva ani în urmă, 74% din moldoveni au spus că ar fi de acord să plătească mai scump dacă ar fi în supermarketuri, băcănii ş.a.m.d.
Dar noi câţiva ani la rând deja în mai multe supermarketuri vindem deja producţie ecologică autohtonă: mere, cartofi, miere de albini ş.a. Şi vreau să spun că este întrebată producţia ecologică. Iar drept dovadă, acelaşi producător de la Logofteni vinde produse naturale anumit în buticul său într-un complex comercial şi acolo maxim până la ora 12,13 mai găsiţi ceva produse – lapte, brânză, smântână, dar dacă vă duceţi mai târziu practic nu mai găsiţi. Se vinde totul foarte repede.”
Europa Liberă: Există destule suspiciuni faţă de producţia în masă agricolă. Înţelegem că producţia ecologică este cea mai sănătoasă, cea mai recomandabilă, dar de ce, Doamne fereşte, trebuie să ne ferim aşa de tare şi de producţia în masă agricolă? Are o încărcătură de pesticide, urmare a agriculturii sovietice sau cum să înţelegem?
Gheorghe Jigău: „Haideţi să precizăm următorul lucru: la începutul anilor ʼ90 am avut o etapă când se spunea că absolut totul a fost rău, că am fost poligoane de testări etc. Să ştiţi că nu a fost chiar aşa cum s-a afirmat. Pentru că lucrurile acestea se afirmau de nespecialişti. Pe specialişti nu-i asculta nimeni atunci. Or, în timp, deja s-a demonstrat că nu mai avem noi practic acum soluri poluate cu pesticide sau metale grele. Chiar şi acolo unde au fost plantaţiile multianuale şi s-au folosit cantităţi impunătoare de produse fito-sanitare.”
Europa Liberă: Dar dacă e aşa, care e diferenţa principială între un produs agricol de masă şi unul ecologic, ca să înţeleagă toată lumea?
Gheorghe Jigău: „Diferenţă constă în faptul că mai întâi de toate produsul într-adevăr este mai sigur. Asta este principalul. Doi: despre siguranţa acestui produs mărturiseşte un document oficial, marca naţională că el într-adevăr este obţinut în nişte condiţii optimale, ecologice.
Pe când într-o perioadă foarte scurtă de practicare a agriculturii conservative – noi primele cercetări în acest domeniu le-am început în 1992 şi am obţinut nişte succese extraordinare – dar acum noi avem terenuri unde nu mai intrăm cu agregatele de pregătire a solului. Intrăm doar cu semănătoarea şi cu combina de a recolta. Iată avem deja aşa exemple în republică.”
Europa Liberă: Dle Jigău, vă mulţumim.
