Linkuri accesibilitate

Natalia Gherman: „Este o bună motivaţie de a continua munca începută în 2009.”


Moldova a făcut progrese însemnate în mai toate domeniile cuprinse in Planul de Acţiune, dar mai sunt multe de făcut, se arată în raportul Comisiei Europene legat de evoluţiile ţărilor din cadrul Parteneriatului Estic. Europa Libera a aflat şi o primă reacţie a acestui raport de la ministerul moldovean de externe. Valentina Ursu a stat de vorbă cu doamna Natalia Gherman, ministru adjunct de externe:

Natalia Gherman: „Raportul din anul curent, care de fapt evaluează progresele obţinute pe parcursul anului trecut, este foarte echilibrat şi reflectă într-o manieră echitabilă atât progresele obţinute în diferite domenii de implementare a reformelor şi de cooperare cu Uniunea Europeană, cât şi anumite lacune şi deficienţe, care urmează să le înlăturăm pentru a atinge obiectivele propuse.”

Europa Liberă: Cât de mult vă încurajează faptul că în acest raport se spune că Republica Moldova rămâne a fi un exemplu în acest aranjament european?

Natalia Gherman: „Reprezintă o bună motivaţie pentru cei care sunt implicaţi în acest proces de a continua activitatea şi munca începută din 2009 şi pentru a realiza toate obiectivele importante în asemenea domenii majore, precum reforma în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, în domeniul dezvoltării sociale şi economice, îmbunătăţirii condiţiilor pentru mediul de afaceri şi atragerea investiţiilor. Sunt şi alte domenii foarte concrete sectoriale, unde progresele Moldovei sunt evaluate destul de pozitiv. Şi cea mai mare încurajare este faptul că suntem pe primele poziţii şi numiţi drept stat lider în ceea ce priveşte indicele consolidării democraţiei, statului de drept, libertăţii mass media, stabilităţii politice, ceea ce este probabil cea mai mare realizare a Alianţei pentru Integrare Europeană.”

Europa Liberă: Doamnă Gherman, se zice că ceea ce s-a făcut a solicitat, a necesitat efort, iar ceea ce a rămas ar putea şi ar trebui mai mult să transpire guvernanţii, funcţionarii îndeplinind cele rămase. Mă refer la combaterea corupţiei, la descentralizare, la creşterea economică, atragerea investiţiilor. E mult mai greu ceea ce a rămas, decât ceea ce s-a făcut până acum?

Natalia Gherman: „Ceea ce s-a făcut până acum a fost în primul rând schimbarea cardinală în domeniul legislativ. Am reuşit să racordăm legislaţia naţională în aceste domenii destul de dificilă, la standardele şi normele Uniunii Europene. Deci, am mers pe formula asigurării calităţii acestor legi. Ceea ce urmează să facem – să începem implementarea propriu zisă mai ales pe domenii care se consideră pe bună dreptate cele mai dificile, pe care le-aţi menţionat şi Dumneavoastră.”

Europa Liberă: Dar de ce sunt dificile ele?

Natalia Gherman: „Deoarece ceea ce s-a moştenit la momentul preluării puterii de către Alianţa pentru Integrare Europeană a fost departe de a fi cele mai bune practici acceptate de Uniunea Europeană şi în domeniul luptei cu corupţia, cu crima organizată, în domeniul reformării sistemului Justiţiei şi Afaceri interne. Un efort considerabil a fost depus pentru elaborarea acestei strategii cuprinzătoare de reformare a sectorului de Justiţie, elaborării Planului naţional de acţiuni în domeniul protecţiei drepturilor omului şi multe alte domenii care nu se reformează peste noapte. E nevoie de mult timp, de analiză, inclusiv de evaluarea impactului în urma reformării acestor domenii. Principiul calităţii şi al efectului scontat pentru cetăţenii noştri este obiectivul urmărit de în acest proces.”

Europa Liberă: Acest statut de lider în cadrul parteneriatului estic pentru Moldova, şi această insistenţă a autorităţilor de la Chişinău de a obţine regim liberalizat de vize sunt pe potriva aşteptărilor cetăţenilor?

Natalia Gherman: „Bineînţeles şi faptul că eforturile sunt apreciate ne inspiră încredere precum că se va merge pe abordarea diferenţiată între statele membre ale Parteneriatului estic. Şi atunci când Moldova avansează considerabil cu celelalte state în reformarea domeniilor conexe implementării planului de acţiuni pe liberalizarea regimului de vize, deci aceste eforturi vor fi încununate cu decizii pozitive, inclusiv la nivel politic referitor la în primul rând trecerea Moldovei la cea de-a doua fază de implementare a planului de acţiuni pe vize, care este şi ultima fază în acest proces.”

Europa Liberă: Şi chiar poate fi decupată Moldova de alte state?

Natalia Gherman: „După implementarea întocmai a prevederilor fazei a doua, a fazei de implementare, cetăţenii Republicii Moldova vor avea dreptul de a călători în Uniunea Europeană fără vize.”

Europa Liberă: Când începe etapa a doua?

Natalia Gherman: „Comisia va recomanda statelor membre trecerea Moldovei la cea de-a doua etapă. Despre aceasta vom discuta în cadrul consiliului de cooperare Moldova-Uniunea Europeană, care va avea loc pe 26 iunie.”

Europa Liberă: Trecerea Moldovei în faza a doua cu sau fără adoptarea legii anti-discriminare, mai nou rebotezată – legea cu privire la egalitatea de şanse.

Natalia Gherman: „Condiţia indispensabilă de trecere la cea de-a doua fază de implementare a planului de acţiuni este aprobarea întregului pachet legislativ din prima fază a planului de acţiuni. Ceea ce înseamnă că va trebui să fie aprobată atât legea cu privire la egalitatea de şanse, cât şi legea cu privire la reforma Centrului anticorupţie.”

Europa Liberă: Acum totul depinde de legiuitori.

Natalia Gherman: „Şi sunt sigură că legiuitorii noştri vor lua decizii în interesul naţional, în interesul cetăţenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi trecând la etapa a doua, am putea vorbi despre un termen concret pentru ca Moldova să obţină acest regim liberalizat de vize?

Natalia Gherman: „Termenul va fi decis de Consiliul Uniunii Europene, de statele membre, la recomandarea Comisiei Europene. Sunt anumite elemente ale procesului, care deja ne încurajează mult şi în primul rând că fără decizia privind trecerea oficială a Moldovei la cea de-a doua fază, faza de implementare, Moldova deja implementează unilateral tot blocul de decizii şi obiective în ceea ce priveşte documentarea populaţiei. Eliberăm în exclusivitate doar paşapoartele cu date biometrice şi blocul de decizii în privinţa gestionării proceselor migraţionale. Pentru aceasta nu este nevoie ca să fim trecuţi oficial la cea de-a doua fază, unilateral deja le implementăm. De asemenea din al treilea bloc de decizii va intra în vigoare pe 1 iulie Legea cu privire la securitatea la frontieră şi la poliţia de frontieră, ceea ce înseamnă că vom începe implementarea conceptului managementului integrat la frontieră. Şi aceasta este o prevedere foarte importantă, e decisivă în ceea ce priveşte blocul trei de decizii. De asemenea pe blocul patru – drepturile omului şi reforma în domeniul Justiţiei, ne-am asigurat din timp cu mai multe programe şi pachete de asistenţe, inclusiv din partea Uniunii Europene pentru implementarea în termen a prevederilor Strategiei privind reforma în domeniul Justiţiei. Faza de implementare este destul de costisitoare, doar Uniunea Europeană ne oferă 52 de milioane de euro, o contribuţie importantă, care a fost solicitată şi obţinută în timp util.”

Europa Liberă: Şi totuşi, acum cu partenerii de la Bruxelles vorbiţi despre anul 2013, de exemplu, anul când moldovenii vor putea călători fără vize în spaţiul Schengen?

Natalia Gherman: „Această perspectivă este destul de realistă. Dacă dăm dovadă de implementare cu bună credinţă şi în ritmuri susţinute putem conta pe decizia pozitivă din partea partenerilor europeni referitor la obiectivul final al acestui proces – călătorii fără vize pentru cetăţenii noştri.”

Europa Liberă: În anul?

Natalia Gherman: „În anul 2013. Însă decizia în acest sens va fi luată nu de noi, ci de statele membre ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Totuşi sunt politicieni de la guvernare, care se arată foarte sceptici, evocând motivul că chiar UE nu ar dori extinderea numărului de state care să beneficieze de abolirea regimului de vize.

Natalia Gherman: „Uniunea Europeană dă dovadă nu numai de decizii sectoriale pozitive. Decizii pozitive în sensul continuării procesului de extindere a Uniunii. Croaţia, cel mai bun şi elocvent exemplu, va deveni ţară membră al Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Şi după asta se va lua o pauză.

Natalia Gherman: „În 2013 Muntenegru va începe iminent negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, după care va urma Serbia. Deci, urmărim toate aceste evoluţii şi procese, care nu pot decât să ne încurajeze şi să ne inspire încredere că îndată ce vom corespunde tuturor criteriilor de aderare, fiind un stat european din toate punctele de vedere vom aplica pentru aderare şi uşile Uniunii Europene vor fi deschise şi pentru republica Moldova.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG