Linkuri accesibilitate

R.Moldova va fi apărată de scutul antirachetă al NATO


Rachete Patriot, la o bază militară din Polonia.

Rachete Patriot, la o bază militară din Polonia.

Amplasarea elementelor de scut în România şi în Turcia va pune la adăpost întreaga Europă de Sud-Est.


Europa Liberă: La apropiatul summit de la Chicago din 20-21 mai, NATO va anunţa deschiderea primei faze a instalării scutului anti-rachetă în Europa, care, aşa cum se ştie, va cuprinde şi primul vecin european al Republicii Moldova, România. Am discutat despre aceste planuri ale Alianţei Nord-Atlantice cu corespondenta Europei Libere la Bucureşti, Sabina Fati, pe care am întrebat-o întâi de toate cum anume va participa România la acest proiect.

Sabina Fati: „Negocierile dintre Statele Unite şi România au început în vara lui 2010, deci aproape acum doi ani, odată cu vizita la Bucureşti a unei delegaţii la nivel înalt din Statele Unite. Au fost circa şapte runde de negocieri dintre experţii de la Washington şi Bucureşti, iar Traian Băsescu a anunţat după aceea că elementele scutului anti-rachetă, adică este vorba despre 24 de rachete, vor fi amplasate la Deveselu, într-o bază militară din judeţul Olt, în Sudul României şi vor fi operaţionale începând din 2015. Această bază militară a fost iniţial o bază a Uniunii Sovietice, dezafectată. Între timp, în toamna anului trecut a fost semnat un acord între miniştrii de Externe român şi american pe această temă, aşa încât în România urmează să se construiască acest scut de apărare, care va fi funcţional din 2015, în ciuda divergenţilor care există acum între NATO şi Rusia, între România şi Rusia pe această temă. Pe de altă parte, aşa cum se ştie, în noiembrie 2010 la Consiliul NATO-Rusia de la Lisabona a fost aprobată ideea creării unui scut antirachetă comun NATO-Rusia. Până acum însă cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord privind configurarea scutului. Este vorba că, pe de o parte, Alianţa pledează pentru două sisteme independente – un sistem al Alianţei Nord Atlantice, dar coordonat cu cel al Rusiei, şi un sistem al Rusiei independent, dar coordonat, în vreme ce Moscova insistă pentru un sistem comun. Ceea ce putem înţelege este că de fapt Moscova ar vrea să aibă acces la butonul roşu al scutului antirachetă european.”

Europa Liberă: Criticele Rusiei faţă de aceste planuri, care este percepţia în România faţă de aceste critici? Pe de o parte, a oficialilor şi, pe de altă parte, a oamenilor, a populaţiei.

Sabina Fati: „La nivel oficial, România susţine că relaţiile dintre Bucureşti şi Moscova trebuie să fie doar de tip pragmatic, Moscova nu are de ce să intervină în chestiunile de apărare ale României. România este parte a Alianţei Nord Atlantice deja de 10 ani, aşa încât nu acceptă astfel de critici. Mai cu seamă că argumentul principal al Bucureştiului, ca şi al NATO, este că acest scut nu va fi îndreptat împotriva Rusiei, ci este un scut de apărare european, care va trece sub umbrela NATO şi care va fi pentru apărarea Sud-Estului Europei, al Europei împotriva unor eventuale atacuri care vin dinspre Iran. La nivel popular, această iniţiativă este susţinută masiv. Populaţia României este în continuare în mare măsură adeptă a Alianţei Nord Atlantice, aşa cum peste 60 la sută din oameni consideră că alianţa cea mai importantă a României este cu Uniunea Europeană şi cu NATO. Aşa încât nu sunt astfel de probleme cum sunt în Germania, de pildă. Pentru că atunci când s-a pus problema constituirii unui scut de apărare comun european, în această privinţă s-a pus problema ca el să fie construit în Europa Centrală. Acolo însă există mari reticenţe, mai ales din partea opiniei publice. De pildă, în Germania, 70 la sută dintre oameni se opun unui astfel de scut, care să fie montat în apropierea ţării lor.”

Europa Liberă: Acum, cu schimbarea Guvernului în România, se prefigurează pare-se o altă viziune asupra relaţiilor cu Rusia. Ar putea asta schimba ceva legat de scutul defensiv?

Sabina Fati: „În ciuda faptului că noul ministru de Externe a avut câteva declaraţii stângace sau în orice caz ieşite de pe linia obişnuită a politicii externe româneşti, totuşi, primul ministru, socialistul Victor Ponta a ţinut să declare că principalele relaţii ale României în exterior vor fi aceleaşi ca şi până acum, ordinea priorităţilor nu va fi schimbată. Iar această ordine este: 1. Statele Unite, 2. Uniunea Europeană, 3. NATO, ordinea inter-schimbabilă, bineînţeles. Aşa încât, deşi Andrei Marga, noul şef al diplomaţiei române, a făcut declaraţii foarte prietenoase faţă de Rusia, puţin ieşite din tiparul declaraţiilor oficiale autohtone, totuşi, în linii mari, politica externă românească nu se va schimba. Există tratate puternice, există o opinie publică complet, aproape complet favorabile păstrării tradiţionalei linii, tradiţionalei axe Bucureşti-Washington, aşa încât nu ne aşteptăm la mari schimbări, chiar dacă pe dedesubt există, sau încep să existe, sau încep să apară anumite opinii de sens contrar.”

Europa Liberă: În Republica Moldova ar exista o anumită frică faţă de acest scut defensiv. Ce ar trebui să ştie moldovenii de rând ca să nu creadă că este o ameninţare acest scut?

Sabina Fati: „N-are cum să fie o ameninţare împotriva Republicii Moldova. Asta e complet în afara discuţiei. Menirea lui este să acopere Europa de Est, Moldova va fi apărată de acest scut antirachetă în cazul în care ar fi nevoie. Amplasarea scutului în România şi a elementelor de scut în România şi în Turcia va pune la adăpost întreaga Europă de Sud-Est, aşa încât cred că cetăţenii Moldovei ar trebui să înţeleagă că şi ei vor fi apăraţi în cazul în care vor fi atacuri neprietenoase din partea unor state din Orientul Mijlociu, vorbim aici de Iran, una dintre ţările aflate încă pe axa răului, împreună cu Coreea de Nord şi, probabil, Siria.”
XS
SM
MD
LG