Linkuri accesibilitate

Aliaksandr Lukașenka, libertatea în R. Belarus și... „Frații Karamazov”.


Președintele din Belarus, Aliaxandr Lukașenka, provoacă foarte des indignarea apărătorilor drepturilor omului prin măsurile represive la adresa opoziției. Recent, cel pe care unii îl numesc „ultimul dictator european” i-a înfuriat însă și pe admiratorii marelui scriitor rus Fiodor Dostoievski. Cum anume, aflăm dintr-o relatare a corespondentului Europei Libere, Richard Solash sintetizată de Mircea Țicudean.

În adresarea sa anuală către națiune, la 8 mai, președintele din Belarus, Aliaxandr Lukashenka a citat din romanul „Frații Karamazov”, al scriitorului rus Fiodor Dostoievski, propoziția: „Nimic nu este mai greu de suportat pentru om decât libertatea”.
„Genialul scriitor a avut dreptate – a spus Lukashenka – în mijlocul discursului său de două ore. Când își dorește libertatea, omul trebuie să înțeleagă că își asumă o povară enormă, pentru că libertatea implică răspundere. Omul trebuie apoi să ia singur decizii și să dea socoteală singur”.

Admiratorii lui Dostoievski n-au fost deloc amuzați de cultura generală afișată de Lukashenka – sau, mai corect, de persoana care i-a scris discursul. Propoziția despre „insuportabila libertate” aparține într-adevăr lui Dostoievski, numai că Lukashenka a scos-o din context, în scopuri politice. El a spus mai departe că locuitorii din Belarus ar trebui să-și schimbe atitudinea față de guvern și să înțeleagă că libertatea nu poate veni peste noapte și că Occidentul ar trebui la rândul lui să țină seama de acest lucru când îndeamnă Minskul la reforme.

Propoziția citată de Lukashenka este rostită în romanul „Frații Karamazov” de către Marele Inchizitor, într-o parabolă, sau un dialog imaginar cu Cristos. Iar criticii literari spun că este primitiv să atribui autorului romanului toate gândurile din carte.

Deborah Martinsen, președinta Societății Internaționale Dostoievski, spune că marele scriitor, ca orice scriitor, folosește personajele pentru a formula sentimente, idei și convingeri – pe care le împărtășește sau nu. Iar în pasajul citat de Lukashenka, Dostoievski polemizează cu Marele Inchizitor, care vorbește despre insuportabila libertate. Iar la sfârșitul scenei Cristos, care l-a ascultat pe Inchizitor fără să spună un cuvânt îl sărută, arătând că este în stare să-l ierte până și pe el.

„Fără să fiu comentator politic – a continuat Martinsen - vreau să spun că felul cum a folosit Lukashenka citatul din Dostoievski arată că el este printre cei care își doresc puterile lumești și sunt gata să-și vândă sufletul ca să le obțină”.

Vera Biron, directoarea-adjunctă a Muzeului Dostoievski de la St. Petersburg, a fost la fel de tranșantă, spunând Europei Libere: „În lumea lui Dostoievski, Lukashenka nu ar fi nici măcar Marele Inchizitor, ci unul dintre demonii obsedați de o singură idee, de setea de putere. Lukashenka își tratează compatrioții ca pe o turmă”.

În Belarus, unde ca în orice societate nedemocratică abundă zvonurile, unii au spus că autorul discursului ar fi strecurat intenționat fraza din Dostoievski, voit scoasă din context, ca să-l facă de rușine pe președinte. În orice caz, semnalele de alarmă ale literaților par să fi fost auzite la Minsk: din varianta de discurs publicată pe internet a dispărut citatul din Dostoievski.

Vera Biron, de la Muzeul Dostoievski din St. Petersburg, a spus Europei Libere că ar fi inutil să-i recomande lui Lukashenka să citească opera marelui scriitor rus, pentru că oricum „n-ar înțelege nimic”. „Mie îmi pare rău numai pentru oamenii care sunt conduși de un asemenea maniac” – a mai spus cercetătoarea.
XS
SM
MD
LG