Linkuri accesibilitate

Terenurile agricole în paragină amenință dezvoltarea agriculturii


Alexandru Slusari: „suprafaţa terenurilor neprelucrate se cifrează la 200 de mii de ha.”


Metodă de şantaj contra ţăranilor sau ac de cojoc pentru cei ce lipsesc Moldova de comoara cea mai de preţ, pământul, odată cu introducerea unor amenzi usturătoare pentru proprietarii de terenuri agricole ce le lasă în paragină. Vom discuta astăzi subiectul cu preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, Alexandru Slusari.

Europa Liberă: Dle Slusari, bună dimineaţa. Ministerul Agriculturii a propus, iar guvernul a acceptat să-i amendeze pe proprietarii de terenuri agricole care nu le lucrează cu 600 de lei în primul an al încălcării, cu 800, în al doilea şi cu o mie de lei în cel de-al treilea. Jurnaliştii au şi calculat că ar fi vorba de vreo 100-200 de milioane suplimentare la buget, fiind ştiut faptul că avem vreo 200 de mii de ha în pârloagă. În acelaşi timp, anterior, a existat propunerea unei alte soluţii – renta viageră – adică o sumă garantată de stat ţăranilor care vor vinde sau arenda terenul nelucrat, dar asta ar fi expus statul la o cheltuială suplimentară anuală de câteva sute de milioane. Lasă acest lucru loc pentru presupunerea că autorităţile au decis să meargă pe calea cea mai uşoară: de sancţionare în loc de încurajare?

Alexandru Slusari: „În opinia mea sunt bune ambele căi. Totuşi, cu renta viageră urmează să fie identificate mijloace necesare şi la ora actuală probabil statul nu este gate pe deplin pentru a implementa această lege, deşi eu cred că în timpul apropiat urmează totuşi să fie adoptată legea cu privire la renta viageră. Ceea ce priveşte propunerea Ministerului Agriculturii, noi o susţinem.

Vreau să spun că este primul guvern din perioada postprivatizare care atrage atenţia acestui fenomen cu care noi ne confruntăm demult, începând cu anii ʼ90, ce ţine de nelucrarea masivă a terenurilor. La ora actuală, după estimările Ministerului Agriculturii suprafaţa terenurilor neprelucrate se cifrează la 200 de mii de ha. Acest fenomen este foarte periculos pentru dezvoltarea agriculturii.

În primul rând, din punct de vedere a situaţiei fitosanitare a terenurilor vecine, deoarece se răspândesc bolile, vătămătorii… În al doilea rând este dificil de aplicat tehnologiile când la mijlocul masivului stau câteva terenuri neprelucrate. Nu şi trei la mână, nu şi în ultimul rând, trebuie să spunem că la aceste 200 de mii de ha. nu se creşte producţie agricolă care în mod normal ar urma să fie comercializată şi în condiţiile în care preţurile ar fi favorabile, agricultorii şi statul pierd venituri. Şi în acest sens considerăm că conceptual ideea este una foarte bună.

Urmează să stabilim un mecanism mai clar, să identificăm organul care va fi abilitat să aplice sancţiunile, să reducem la minimum posibilitatea abuzului din partea acestui organ. Sunt câteva momente care trebuie să le discutăm…”

Europa Liberă: Putem presupune că autorităţile vor să pună la punct marii latifundiari care cumpără pământurile şi nu le cultivă. Dar mulţi dintre cei ce nu-şui lucrează pământurile sunt oameni în vârstă, unii plecaţi peste hotare. Chiar credeţi că ar trebui să-i pedepsim?

Alexandru Slusari:
„Eu aş face aici o distincţie. Terenul care este nelucrat, fie că aparţine unei persoane care este plecată şi într-adevăr nu-l lucrează in momentele obiective, fie este un masiv care aparţine unui latifundiar, nu contează, bolile se răspândesc oricum, fără să ţină cont de proprietarul terenului. Dar aici eu aş face distincţia la mărimea amenzii.

Trebuie să analizăm situaţia şi poate pentru terenuri mai mici, unde se va constata că proprietarii sunt plecaţi peste hotare, ori sunt pensionari, deşi eu oricum nu văd problema pentru cei care nu pot lucra terenurile să le transmită în arendă, să se coopereze şi să facă nişte business cooperative.”

Europa Liberă: Dacă are cine face o cooperativă…

Alexandru Slusari:
„Dacă e să analizăm orice sat, o să vedem că o bună parte din terenuri este prelucrată, de fermieri mici, mijlocii, mai mari, dar sunt prelucrate. Şi aceşti fermieri pot examina situaţia de a arenda şi terenurile care nu sunt prelucrate. Cu atât mai mult că de la această vecinătate ei au mai multe probleme.”

Europa Liberă: Deci, sugeraţi că ţăranii care nu pot lucra ar trebui să-l dea în arendă…

Alexandru Slusari:
„Terenul este o proprietate foarte specifică. Aici ca niciodată putem aplica proverbul american. Dreptul tău se termină acolo unde începe dreptul meu. Aici e foarte important principiul de bună vecinătate, de bună credinţă. Şi din toate punctele de vedere terenurile care nu sunt lucrate aduc foarte mare prejudiciu agriculturii. Şi în acest sens oamenii în vârstă care nu pot prelucra aceste terenuri urmează să decidă ce-i de făcut mai departe: de cooperat, de transmis în arendă, de comercializat aceste terenuri. Dar mai devreme sau mai târziu noi trebuie să combatem acest fenomen.”

Europa Liberă: Unii experţi citaţi de presă spun că proiectul ar putea fi folosit contra ţăranilor, ca metodă de şantaj, că se vor găsi mereu buruieni care să li se poată imputa unor deţinători de terenuri, chiar şi disciplinaţi.

Alexandru Slusari:
„Cum pot fi şantajate persoanele disciplinate care îşi lucrează terenurile? Eu nu văd cum. Alta e întrebarea că noi urmează să stabilim mărimea amenzilor – să fie amenzile mai usturătoare, de 1000-2000 de euro, pentru latifundiari, şi mai mici, de 20-30 unităţi convenţionale pentru alte categorii de proprietari. Iată aici urmează să punem diferenţă, să separăm aceste două categorii. Dar în rest eu nu văd motive pentru şantaj. Aceia care îşi lucrează terenurile, să fie sănătoşi.”

Europa Liberă: O mare problemă despre care vorbesc toţi ar fi consolidarea terenurilor. Autorităţile caută de mai mulţi ani calea pe care ar merge ca să le poată consolida. Această măsură ar putea ajuta?

Alexandru Slusari:
„Este una din pârghii, de rând cu introducerea impozitului unic în agricultură care urmează să fie aplicat începând cu anul 2013. Însă dacă e să discutăm problema consolidării, avem mai multe probleme tehnice în ceea ce ţine de tranzacţiile funciare. Consolidarea terenurilor este la ora actuală o procedură foarte scumpă sub aspectul tarifelor notariale. Aici e mai mare problema decât cu terenurile nelucrate.

Noi avem o problemă enormă în tranzacţiile funciare, deoarece la procurarea unui ha. de pământ, cumpărătorul urmează să achite câteva mii de lei pentru notar şi înregistrarea la cadastru. Şi asta în ciuda faptului că noi avem secretarii în fiecare sat care sunt abilitaţi să autentifice tranzacţiile funciare, dar cu părere de rău, cu mici excepţii, nu fac acest lucru. Iată aici noi avem multe rezerve şi dacă ar fi soluţionată această problemă, procesul consolidării ar merge mult mai repede.”

Europa Liberă: Ca să revenim la această intenţie, intenţie pentru că încă nu a ajuns în parlament, totuşi de unde pornesc acest îngrijorări, chiar e atât de gravă situaţia? 190 -200 de mii de ha. – asta cât ar fi din total?

Alexandru Slusari:
„Noi avem aproximativ 1 milion 600 de mii de ha. de terenuri agricole care au fost privatizate în anii ʼ90. 200 de mii e aproape 12-13%. Dacă mai luăm în calcul terenurile vecine care suferă de la lipsa lucrării, putem constata că undeva 30-40 de procente din terenurile agricole se află în pericol. Eu nu vreau să spun că situaţia este catastrofală, însă acest fenomen tot mai mult îşi ia amploare şi este un obstacol considerabil pe calea modernizării sectorului agrar, care, cum n-ai da, cu toate problemele, cu finanţare insuficientă, cu acces dificil la finanţe, dar totuşi în ultimii 2-3 ani este în creştere.”

Europa Liberă: Totuşi, nu credeţi că autorităţile ar fi trebui să se gândească mai întâi ce fac cu ţăranii în vârstă, înainte de a-i sancţiona?

Alexandru Slusari:
„Eu consider că abordarea trebuie să meargă în complex şi metodele pe care noi le-am discutat astăzi, şi cu renta viageră, şi cu simplificarea tranzacţiilor funciare, şi nu în ultimul rând cu creşterea finanţării sectorului agrar – toate metodele sunt binevenite, dar noi nu putem să aşteptăm aplicarea celorlalte metode. Până găsim surse necesare pentru finanţare, pentru subvenţionare, facilitarea accesului la finanţe, noi nu putem să admitem mai departe degradarea solului.”
XS
SM
MD
LG