Linkuri accesibilitate

Votul de duminică în Franța și Grecia a fost unul clar împotriva austerităţii.


Alegerile de duminică din Grecia şi Franţa au pus serios sub semnul întrebării politica de austeritate fiscală, impusă în Uniunea Europeană ca urmare a crizei datoriilor de stat. În Grecia, partidele tradiţionale, Noua Democraţie şi PASOK au pierdut majoritatea, în Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy, unul din arhitecţii austerităţii europene, a pierdut alegerile în favoarea socialistului François Hollande. Ce şanse mai are politica de austeritate, gândită să salveze zona euro ? Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondentei Europei Libere, Claire Bigg.

Se poate spune că votul de duminică a fost un vot clar împotriva austerităţii. În Grecia, partidele de centru au pierdut majoritatea şi după numai o zi de negocieri, liderul partidului conservator Noua Democraţie a renunţat să mai tenteze formarea unui guvern.

Antonis Samaras, liderul partidului Noua Democraţie, a mărturisit că negocierile cu restul partidelor intrate în Parlament nu au dat nici un rezultat. Aşa că acum, sarcina de a forma un guvern revine partidului de extrema stângă Syriza, care se opune categoric măsurilor de austeritate pe care Grecia a fost obligată să le adopte în schimbul unui credit nou de 130 de miliarde de euro. Mai mult, tânărul Alexis Tsipras vrea să negocieze reducerea datoriei Greciei. Ceea ce ar echivala cu o declaraţie de faliment parţial. Sau ar putea forţa ieşirea Greciei din zona euro.

În Franţa, socialistul François Hollande l-a învins pe conservatorul Nicolas Sarkozy, unul din avocaţii politicii de austeritate din Europa. În timpul campaniei electorale, Hollande a promis mai multe investiţii, o relansare a sistemul naţional de educaţie, crearea de mii de locuri de muncă în şcoli şi mai ales renegocierea Pactului fiscal european.

Duminică, după ce s-au anunţat rezultatele votului, Hollande declara că „vrea să dea proiectului european perspectiva creşterii economice, reducerii şomajului, prosperităţii – într-un cuvânt, speranţă”.

Prima reacţie a burselor a fost negativă, nivelul tranzacţiilor a scăzut iar moneda unică a atins cel mai jos nivel din ultimii trei ani, în raport cu dolarul. Între timp, şocul alegerilor de duminică a trecut, bursele europene ieri, au încheiat în uşoară creştere, euro şi-a revenit.

Bernard Lamielle, analist la banca BNP Parisbas, este de părere că marja de manevră a lui François Hollande este foarte mică, pentru că nu va putea renunţa la politica de austeritate. Ar putea însă pune noi accente, de aceea lumea financiară aşteaptă cu mult interes primul discurs politic al noului preşedinte.

Pentru moment, este clar că Germania nu vrea să renunţe sau să renegocieze pachetul fiscal, încheiat în martie. Cancelara Angela Merkel a reamintit că Pactul nu poate fi renegociat pentru că ar schimba regulile jocului în Uniunea Europeană. Dacă am schimba toate acordurile după cum ies alegerile în ţări mari sau mici, Uniunea Europeană nu ar putea funcţiona, a avertizat d-na Merkel. Merkel şi Hollande se vor întâlni imediat după inaugurarea noului preşedinte francez.

Un compromis ar exista, crede Olivier Ferrand, directorul centrului independent de cercetare Terra Nova: „Stânga este conştientă că trebuie să reducă deficitul şi cheltuielile publice. Dar ca să evite căderea în recesiune, are nevoie şi de măsuri de relansare a economiei. Aşa că Hollande ar putea negocia completarea, suplimentarea pactului fiscal cu măsuri de creştere.”
XS
SM
MD
LG