Linkuri accesibilitate

Ion Stăvilă: „mizăm mult pe contribuţia Ucrainei în promovarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean.”


Despre cooperarea R. Moldova cu vecinul ei din Est, cu Ucraina, vom discuta cu ambasadorul moldovean la Kiev, Ion Stavilă.

Europa Liberă: Pentru început vrem să vă întrebăm dacă cunoaşteţi ceva mai mult, va avea loc sau nu summitul liderilor Europei Centrale de la Ialta?

Ambasadorul Ion Stavilă

Ambasadorul Ion Stavilă

Ion Stăvilă: „Deocamdată nu există nici un semnal, care ar arăta că acest summit nu va avea loc. Noi sperăm că el se va desfăşura aşa cum a fost programat în zilele de 11-12 mai şi că preşedintele nostru, domnul Nicolae Timofti, va participa la acest la acest summit, la acest forum.”

Europa Liberă: A propos, de la Preşedinţie ni s-a spus că prezenţa domnului Timofti la această reuniunea este importantă întrucât şi relaţia dintre Chişinău şi Kiev este una foarte importantă. Haideţi să vorbim despre cooperarea Republicii Moldova cu vecinul ei din Est, cu Ucraina. Experţii sugerează că ar fi mai multe probleme pe agenda discuţiilor la nivel înalt – rezolvarea conflictului transnistrean, soluţionarea problemelor teritoriale, demarcarea frontierei de stat şi deblocarea situaţiei privind nodul hidraulic de la Novo-Dnestrovsc. Acestea ar fi problemele cele mai arzătoare?

Ion Stăvilă:
„Da, acestea sunt chestiunile care stau în topul agendei relaţiilor bilaterale, dar vreau să menţionez din capul locului că există o dinamică pozitivă în soluţionarea lor şi lucrul acesta ne bucură mult.”

Europa Liberă: Să le luăm pe rând: pe cât de cooperantă este astăzi Ucraina când vine vorba despre identificarea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană?

Ion Stăvilă:
„Mai cooperantă ca altă dată. Eu vreau să menţionez cu satisfacţie faptul că reprezentantul special al Ucrainei în cadrul formatului 5+2 este foarte activ. Cunosc aceasta de la colegii mei care participă direct la reuniunile care se desfăşoară în acest format. Cu contribuţia considerabilă a partenerilor noştri ucraineni se desfăşoară dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol.

Bunăoară, la începutul acestui an la Odesa a avut loc prima întâlnire, să zic aşa, la nivel înalt, care a impulsionat dialogul bilateral politic dintre Chişinău şi Tiraspol. Cu contribuţia Ucrainei a fost relansată recent circulaţia trenurilor marfare pe sectorul transnistrean al căii ferate. Ucraina este activă pe toate planurile, atât bilateral, cât şi în cadrul mecanismelor multilaterale. Este cunoscut că anul viitor Ucraina va deţine preşedinţia în cadrul OSCE şi noi mizăm mult pe contribuţia Ucrainei în promovarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Şi o declaraţie foarte fermă, pe care o făceau demnitarii de la Kiev, că şi Ucraina pledează pentru înlocuirea forţelor de pacificatori sub egida unui mandat internaţional.

Ion Stăvilă:
„Aşa este. Interesele Ucrainei sunt foarte apropiate de interesele Republicii Moldova în ceea ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean. Ucraina de mai mulţi ani menţine o poziţie consecventă în ceea ce priveşte reglementarea conflictului în baza respectării principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale, care pentru noi, pentru Republica Moldova este foarte important.

Şi, de asemenea, ceea ce aţi menţionat adineauri, că Ucraina susţine iniţiativele în ceea ce priveşte demilitarizarea zonei de securitate şi transformarea actualelor operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune civilă. Aceste lucruri, de altfel, au fost menţionate într-o declaraţie comună, adoptată încă în 2010 la Kiev, în cadrul unui summit ucraineano-rus, unde se menţionau în mod special aceste principii fundamentale pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Despre probleme spinoase în cooperarea economică dintre Kiev şi Chişinău s-a vorbit pe parcursul mai multor ani, chiar pare-se de la proclamarea independenţei încoace. Haideţi să le luăm şi aici pe rând: construcţia staţiei de hidro-acumulare de la Novo-Dnestrovsc a fost începută încă în epoca sovietică. Astăzi la ce poate pretinde Republica Moldova în cadrul acestei staţii? Sau ce-şi doreşte Republica Moldova? Ce scopuri îşi propun autorităţile de la Chişinău?

Ion Stăvilă:
„Noi dorim să reglementăm toate problemele legate de funcţionarea complexului hidro-tehnic de la Novo-Dnestrovsc în complex, să zic aşa. Adică să soluţionăm problemele legate de demarcarea liniei de frontieră pe acest sector, de buna funcţionare, de asigurare a bunei funcţionări a acestui complex hidrotehnic, de reglementarea problemelor de proprietate legate de acest obiect economic foarte important. Şi de asigurarea securităţii ecologice în zona acestui complex hidrotehnic, dar şi pe întregul perimetru, întregul ecosistem al râului Nistru, care este un râu de frontieră şi este foarte important, este în interesul ambelor ţări să asigurăm acest echilibru ecologic în zona Nistrului.”

Europa Liberă: Domnule Stăvilă, dar atunci când autorităţile de la Chişinău discută cu partenerii lor din Kiev, e vorba de cedări de teritorii?

Ion Stăvilă:
„Nu, categoric nu. Este un proces firesc, normal în care se desfăşoară procesul de demarcare şi nu putem vorbi în nici un caz, chiar nici la Palanca nu este vorba de transferări de teritorii, sau schimburi de teritorii. Este vorba de o adaptare a liniei de frontieră între cele două state şi până în prezent acest proces s-a desfăşurat foarte echilibrat şi sperăm că noi vom încheia acest proces cu succes.

De altfel, pot să menţionez că procesul de demarcare a intrat în fază sa finală la nivel de experţi deja se elaborează documentele de finalizare a procesului de demarcare şi cred că într-un viitor apropiat noi am putea să încheiem acest proces.”

Europa Liberă: Într-un viitor apropiat însemnând luni de zile?

Ion Stăvilă:
„Este greu de calculat în timp, pentru că procesul se desfăşoară în două planuri: într-un plan cameral,adică în încăperi, unde se întâlnesc experţii şi comisia mixtă, care lucrează de mai mulţi ani, şi în teren. În teritoriu, care depinde în primul rând de condiţiile climaterice şi pe de altă parte depinde de mijloacele financiare, pentru că este vorba de nişte cheltuieli substanţiale la lucrările de demarcare a liniei de frontieră pe teren.”

Europa Liberă: Există neînţelegeri la capitolul recunoaşterea proprietăţilor Republicii Moldova pe teritoriul ucrainean?

Ion Stăvilă:
„Nu, cred că nu este vorba despre neînţelegeri, este vorba de un proces care durează de mai mult timp. În 2010, bunăoară, atunci când a fost semnat la nivel de prim-miniştri un protocol adiţional la Protocolul acela mai vechi din 1994 privind reglementarea raporturilor de proprietate, a fost definitivată baza juridică pentru a reglementa aceste raporturi, pentru a recunoaşte reciproc toate obiectele, la care pretind părţile şi care se află pe teritoriile lor. Acum cred că, în contextul general al dinamicii pozitive, care se manifestă în relaţiile noastre şi atunci când ambele părţi caută o soluţie în pachet a tuturor problemelor pe care le-aţi menţionat, sunt convins că noi vom găsi soluţii şi pentru problemele vizând recunoaşterea drepturilor de proprietate asupra tuturor obiectelor revendicate de către părţi.”

Europa Liberă: În ceea ce priveşte participarea în cadrul Parteneriatului estic, există o competiţie între Ucraina şi Republica Moldova?

Ion Stăvilă:
„Nu cred că există o competiţie, mai degrabă există o solidaritate între ambele state, având în vedere faptul că atât Republica Moldova, cât Ucraina sunt în fruntea acestui proces, dintre cele şase ţări incluse în parteneriatul estic ţările noastre sunt cele mai avansate. Dacă am lua bunăoară, vom invoca ca argument progresul înregistrat în negocierea acordului de asociere dintre cele două ţări şi Uniunea Europeană. Este cunoscut că Ucraina deja a parafat acest acord, iar Republica Moldova este foarte mult avansată pe această cale. Şi lucrul acesta este foarte bine menţionat în cadrul Parteneriatului estic.

Dar, mai recent, vreau să vă relatez, că liderii Uniunii Europene au lansat o iniţiativă tuturor statelor participante în Parteneriatul estic privind intensificarea dialogului politic între pe de o parte a ţărilor din Parteneriat şi pe de altă parte Uniunea Europeană. Şi ştiu că Chişinăul a luat iniţiativa în mâinile sale pentru a convoca într-un viitor apropiat o reuniune la Chişinău la nivelul miniştrilor Afacerilor Externe pentru a discuta toate aspectele legate de cooperarea noastră în cadrul Parteneriatului estic.

Deci, este un progres, o dinamică pozitivă în cadrul acestui Parteneriat. Şi mă grăbesc să vă spun şi faptul, că în cadrul vizitei primului ministru al Republicii Moldova la Kiev la începutul acestui an, la Kiev a fost semnat un acord privind crearea euro-regiunii Nistru. Este cea de-a treia euro-regiune între cele două ţări şi cooperarea transfrontalieră şi în cadrul euro-regiunilor este o direcţie practică, concretă în care pot fi realizate mai multe proiecte, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Şi în eventualitatea participării la acest summit de la Ialta preşedintele Nicolae Timofti ar putea să aibă şi întrevederi pe bilaterală, nu?

Ion Stăvilă:
„Cu siguranţă, o întâlnire şi cu conducerea, şi cu preşedintele Ucrainei, dar şi cu ceilalţi şefi de state care vor participa. Am fost chiar contactat de unii colegi de-ai mei de aici, care au solicitat astfel de întrevederi.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, dar se vede finalitatea cazului fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko?

Ion Stăvilă:
„Este o chestiune care ţine strict de politica internă a Ucrainei şi n-aş vrea să comentez mult acest caz. Eu îmi exprim speranţa că în cele din urmă va fi găsită o soluţie bună, europeană, să zic aşa, şi în acest caz şi că Ucraina va înainta şi mai departe pe calea democraţiei şi a reformelor, care este mult cerută de către Uniunea Europeană. Dar aceasta este şi în interesul Ucrainei, pentru că conducerea actuală doreşte mult să modernizeze societatea ucraineană.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, vă mulţumim foarte mult.
XS
SM
MD
LG